FIŞA ORAŞULUI BUZIAŞ                        

1. Sediul consiliului local: Buziaş, Str.Principală nr.16, telefon/fax 0256 321450

2. Adresă pagină internet: www.primariabuzias.ro

3. E-mail: primbuzias@yahoo.com

4. Primar:  Munteanu Sorin 

    Viceprimar:  Cîndea Cristian-Vasile

    Secretar:  Vlada Cristina

 5.Repere istorice:

– sec. al XIII-lea – există dovezi arheologice (resturi de clădiri, părţi din conducte de apă, monumente de piatră,  ţigle şi monede) care lasă  să se presupună existenţa unei aşezări cu ape tămăduitoare, care ar fi putut să o conti­nue pe cea din perioada romană (Ahibis);

– 1321 – aşezarea Buziaş (cu numele de Kisbuzjás) a fost menţionată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-o diplomă regală;

– 1369 – localitatea apare în documentele vremii sub numele de Buzus şi Bozas;

– istoricul Florin Medeleţ susţine că Buziaşul  în secolul XIV „era stăpânit de familiile cnezilor români Neacşu”;

– 1406 – satul românesc Silagiu este amintit pentru prima dată în lucrarea„Geografia medievală a Ungariei de Sud” a lui Millekes Bodog, sub numele de Zyluas, într-un document  în care se consemnează faptul că Ştefan Himfy, proprietar al Bozosului (Buziaş), se judecă cu Iacob, cneaz de Zyluas(Silagiu);

– 1716 – Buziaşul ajunge în stăpânirea Casei de Habsburg;

– aşezarea figurează în documentele vremii sub nume­le „Buzieschi“, ca fiind locuită de iobagi români;

– 1720 – este construită biserica ortodoxă  din lemn, prin grija comunităţii româneşti buzieşene;

– 1787 – este atestată documentar localitatea Bachova (după numele unui comisar districtual imperial, Johann Bacho), întemeiată de germani (şvabi) la anul 1783 pe un loc din care locuitorii români s-au retras în satele învecinate şi în pădurea Chevereşului;

– 1796-1805 – este redescoperit şi revalorificat zăcământul de apă minerală;

– 1800 – se aşază în Buziaş primii evrei;

– în anul 1851 sunt estimate în jurul Buziaşului 51 de familii evreieşti (240 de suflete) dintre care 10 familii în Buziaş;

– în anul 1886 se  construieşte  sinagoga;

– comunitatea evreiască se risipeşte după  anul 1918;

– 1811 – s-a deschis primul sezon balnear organizat, înfiinţându-se Staţiunea Balneară;

– între anii 1811-1892 – proprietara Staţiunii Balneare este Fundaţia Domeniului Religionar Catolic Timiş;

– 1819 – Buziaşul este declarat localitate balneară;

– tratamentul se va realiza până la sfârşitul secolului XIX prin cură internă, prin consumul apei minerale;

– terapia balneară a fost fundamentată de medicul Bela Lindenmayer, între anii 1809-1838, şi de dr. Gheorghe Ciocârlan (primul balneolog român) între anii 1838-1848;

– tratamentele se efectuau cu apele minerale receptate de izvoarele Mihai, Iosif, Notatoriului şi Feruginoase;

– 1840-1850 – în Silagiu s-au aşezat colonişti germani şi maghiari, de meserie viticultori;

– sunt plantate soiurile Cadarcă, Majarcă, Roşu bătut, Slankamenka şi hibridul „Otelă”;

– 1856 –  s-a născut la Buziaş Radisich Jenő, istoric de artă, director al Muzeului de Belle Arte din Budapesta (d. 1917); 

– 1882 – trupa de păpuşari diletanţi a familiei Brauer-Berger prezintă  spectacole în limbile germană, maghiară şi română;

– întemeietoarea trupei a fost Ana Winkler-Brauer;

– 1929 –  fiica  Anei, Kati Brauer-Berger, obţine Brevetul de practicare  a meseriei de păpuşar;

– trupa întreprinde numeroase turnee în judeţele din vestul României Mari, activitatea teatrului de păpuşi din Buziaş continuând intens şi în a doua jumătate a secolului XX, dar şi după Revoluţie (1989);

– 1884 – învăţătorul buzieşan Miklos Grand, deţinătorul unui  Grand Prix la Paris pentru produsele sale apicole, publică un vast tratat de albinărit;

– 22-26 august 1886 – Buziaşul este gazda celui de-al XIII-lea Congres al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania, la care au participat specialişti din Europa şi Asia;

– septembrie 1898 – împăratul austro-ungar Franz Iosif şi moştenitorul tronului, prinţul Franz Ferdinand, vizitează staţiunea;

– 1900 – Buziaşul avea 2 847 de locuitori: 1 070 maghiari, 892 germani, 877 români şi 8 sârbi;

– 1903 – este descoperit stratul acvifer artezian, ceea ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externă (băi în apă minerală puternic carbogazoasă încălzită);

– 1903-1907 – sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a apei minerale; 

– 1892-1906 – proprietara staţiunii  este  familia Ernő Schottola, care la anul 1903 o arendează unor timişoreni, István Huszly şi Kimmel Koloman(familia Kimmel era proprietara Fabricii de lichioruri Kimmel, care va deveni mai târziu baza combinatului chimic  timişorean  „Solventul”);

– 1906 – staţiunea ajunge în proprietatea familiei Muschong, funcţionând sub denumirea de Băile Minerale Muschong S.A. Buziaş;

– 1911 – Buziaşul este declarat oficial staţiune balneo-climaterică;

– parcul din Buziaş, cu o suprafaţă de 20 de hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul;

– arhitectura staţiunii este în stil turcesc şi bizantin, unic în România, promenade similare se găsesc doar la Karlovy Vary (Cehia)  şi la Baden-Baden (Germania);

– 1912 – s-a născut la Buziaş Misteh Endre, inginer constructor hidrotehnic, proiectantul podului „Kossuth” din Budapesta;

– 1 decembrie 1918 – opt buzieşeni (printre care protopresbiterul Ioan Pepaşi medicul Dimitrie Borca) şi cinci silăgeni participă  ca reprezentanţi ai localităţilor Buziaş şi Silagiu la Adunarea Naţională a românilor din Alba Iulia, bucurându-se de reîntregirea Ţării şi de formarea statului naţional unitar român;

– 1919 – începe să funcţioneze trenuleţul „Etelka”  între Gara Buziaş şi  pavilionul central  al băilor (până în 1972, când a fost înlocuit  cu o linie de autobuz);

– 1923 – se introduce iluminatul electric;

– 1934 – în faţa bisericii ortodoxe române se ridică pe locul unei vechi cruci de lemn Monumentul Eroilor, o cruce de marmură albă inscripţionată „Eroilor căzuţi pe câmpul de luptă 1914-1918”, în memoria celor  cincizeci şi cinci de buzieşeni care au pierit în timpul primului război mondial;

– 11 aprilie 1943 – mai mulţi  localnici pătrund în sediul Grupului Etnic German (Casa Culturală din Buziaş), rup steagul naţional german şi distrug tabloul cu fotografia lui Adolf Hitler;

– 1948 – Băile Minerale intră în proprietatea statului român şi primesc numele de Întreprinderea Balneară Buziaş;

– 1955 – Dimitrie Stan înfiinţează un cor care interpretează cântece în română, maghiară şi germană;

– 1956 – localitatea a fost declarată oraş;

– 29 noiembrie 1962 – se naşte la Buziaş poeta, prozatoare, eseista şi traducătoarea Rodica Draghincescu;

– 1986 – Doru Simuţ publică mini-monografia „Buziaş. Mic îndreptar turistic”;

– 1990 – Băile Minerale intră sub administrarea S.C. TRATAMENT BALNEAR BUZIAŞ S.A, staţiunea figurând în Enciclopedia  savanţilor italieni M. Messini şi C.G. Lollo „Aque minerali del mondo”, ca şi în „Precis d`hydrologie” (autor,  francezul  A. Morette);

– 1992-1997 – a fost construit Centrul Medical Clinic „Cristian Şerban” din Buziaş, inaugurat la 1 iulie 1997;

– 2001 – Octavian Sfetcu  publică monografia „Buziaş – temelii istorice şi teatrale”;

– 2010 – Asociaţia  Presei Rurale din Banatul Istoric îl desemnează pe Alger Viorel Ilaş „Primarul anului 2009 din judeţul Timiş”.

– 2018 – a fost finalizată consolidarea  și restaurarea Colonadei din parcul orașului Buziaș.

6. Populaţia stabilă la 31  decembrie  2020 – total = 8406 persoane, din care:

– masculin = 4030 persoane

– feminin = 4376 persoane

7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2020  = 2950
8. Numărul şi denumirea localităţilor componente ale oraşului = 2:Buziaş şi Silagiu

    Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 1: Bacova

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

               a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

                        – DJ 572 = 13,79 km; DJ 592 = 12,18 km; DJ 592 D = 1,29 km;

                        – DC 160 = 3,40 km; DC 163 = 4,20 km.

              b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        – DJ Buziaş-Bacova  = 5 km;

                        – DJ Buziaş-Silagiu  = 6 km.                           

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

                        – Buziaş = 30,29 km apă / 28,465 km canal 

                        – Bacova = 14,36 km apă

                        – Silagiu  = 15,149 km apă 

11. Număr posturi în primărie – total = 132, din care:

– funcţionari publici = 40

– personal contractual = 90

 – funcții de demnitate publică= 2

12. Număr consilieri = 15
13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

– Înfrăţire cu oraşul „Mindszent – Ungaria“.

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

            – Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş ;

            – Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;

            – Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“;

            – Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA);

             – Asociaţia Oraşelor din România;

             – Protocol de colaborare cu Asociaţia Naţională a Staţiunilor Turistice din România (ANSTR).

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

16. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă:

17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 17
18. Pieţe – târguri:

– Piaţă agroalimentară Buziaş – bisăptămânal = miercuri şi sâmbătă

19. Instituţii şcolare:

– Liceul Teoretic Buziaș

– Școală Gimnazială Bacova

– Şcoală Primară Silagiu

– Grădiniţe cu program normal Bacova și Silagiu

-Grădiniță cu program prelungit Buziaș

20. Instituţii sanitare:

– Serviciu UPU SMURD: Buziaş, secţie a Spitalului Judeţean Timişoara;

– Cabinete medicale: Buziaş (zece), Bacova şi Silagiu;

– Cabinete stomatologice: Buziaş (trei);

– Farmacii umane: Buziaş (două) şi Bacova;

– Cabinet sanitar-veterinar: Buziaş(două);

– Farmacii sanitar-veterinare: Buziaş (trei).

21. Instituţii culturale:

– Casa de Cultură Buziaş;

– Teatru: Buziaş;

– Muzee: Buziaş (două);

– Săli de spectacole: Buziaş;

– Cămine culturale: Bacova şi Silagiu;

– Colecţia de Etnografie „Iuliana Florea Troceanu“ Buziaş;

– Biblioteca Orăşenească Buziaş.

22. Baze sportive şi de agrement:

  – Casa de Cultură Buziaş;

  – Teatru: Buziaş;

  – Muzeul Balnear Buziaș

  – Cămine culturale: Bacova şi Silagiu;

  – Colecţia de Etnografie „Iuliana Florea Troceanu“ Buziaş;

  – Biblioteca Orăşenească Buziaş.

23. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

– Biserica ortodoxă română cu hramul „Sfântului Petru şi Pavel“ Buziaş (1834-1839);

– Biserica ortodoxă română cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“ Buziaş (1995);

– Biserica ortodoxă română Bacova (1889);

– Biserica ortodoxă română Silagiu (1872);

– Biserica romano-catolică Buziaş (1873-1874);

– Biserica romano-catolică Bacova (1889);

– Biserica greco-catolică Buziaş;

– Biserica greco-catolică Silagiu;

– Biserica reformată Buziaş (2001);

– Biserici baptiste: Buziaş, Bacova şi Silagiu;

– Biserici penticostale: Buziaş şi Silagiu;

 -Biserica Martorii lui Iehova la Bacova. 

24. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

            – Monumentul Eroilor căzuţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial: Buziaş (două), Bacova (unu).

25. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

•  Bal mascat „Fasching” – februarie
• Serbările Pascale – aprilie/mai
• Zilele culturii Buzieșene, „Festivalul Zilele
•  Veverițelor” – iunie
• Festivalul international de folclor „ MILOSAV TATARICI” – iulie
• Ruga Silăgeană – iunie
• Valorificarea patrimoniului musical-coregrafic din banat – iulie
• Ruga Bacoveană – iulie
• „KIRCHWEIH”- parada portului,cântecului si dansului german – august/septembrie
• Zilele orașului Buziaș – septembrie
• „Festivalul Papricașului,vinului și al țuicii”
• Concert de colinde și obiceiuri de Crăciun „La gazdă de omenie” – decembrie