FIŞA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

1. Sediul consiliului local: Timişoara, Blv. C.D.Loga, nr.1, județul Timiș, cod poştal 300030, telefon 0256 408300, fax 0256 490635

2. Adresă pagină internet: www.primariatm.ro

3. E-mail: primariatm@primariatm.ro

4. Primar:  Samuel Dominic Fritz 

    Viceprimari:  – Ruben Lațcău
                            – Cosmin Gabriel Tabără Amînar

    Secretar:  Șuli Caius Sorin

5. Repere istorice:

– sec. al II-lea e.n. – se presupune că la Timişoara sau în apropriere, se găsea localitatea Zurobara (sau Zambara), redată aproximativ pe harta lui Claudiu Ptolemeu, ipoteză neconfirmată arheologic;

– 1154 – geograful arab Sarif al Idrisi, în opera „Cartea desfătărilor“, după ce descrie drumul de la Caborz (Carloviţ) trecând prin Cnéz (Satchinez), ajunge la Timişoara, pe care o prezintă ca pe „un oraş plăcut… oferind bogăţii mari“;

– 1172 – este amintit numele unui comite de Timiş, Pancratiu, cu reşedinţa probabil la Timişoara;

– 1212 – regele Béla al IV-lea al Ungariei construieşte o fortăreaţă din pământ, apărată de un şanţ de apă, cetatea Timişoarei ocupând o suprafaţă de aproximativ 18.000 de metri pătraţi;

– 1266 – regele Ştefan al V-lea dăruieşte contelui Parabuch domeniul Papth(Bobda) din comitatul Timiş şi pământul Rety (Rât) al cetăţii Timiş;

– din cetatea Timişoarei pleacă regele Carol Robert în expediţia împotriva lui Basarab I, cel care-l va înfrânge la Posada;

– 1397 – la Timişoara, în prezenţa regelui Sigismund de Luxemburg, se deschide Dieta generală;

– Sigismund stând o vreme la Timişoara, având neînţelegeri cu nobilimea maghiară;

– 1407-1421 – demnitatea de comite de Timiş este ocupată de Philippo Spanno (Pipo de Ozora), un propagator al renascentismului;

– 1441-1446 – comite şi conte de Timiş este Iancu de Hunedoara, perioadă în care cetatea Timişoarei este consolidată şi modernizată;

– 1474 – Timişoara este amintită pentru prima dată ca urbe, în diplome şi în documente;

– 1478-1494 – comite de Timiş şi căpitan de Timişoara este Pavel Chinezul;

– numeroşi români şi sârbi care fug din calea turcilor se aşază în cetate şi în jurul acesteia, iar Timişoara se extinde şi în suprafaţă;

– 1510 – ciuma face ravagii în oraş;

– 1514 – cetatea Timişoarei este asediată de ţăranii răsculaţi ai lui Gheorghe Doja;

– 27.07.1552 – Timişoara e cucerită de turci, iar oraşul devine capitală de paşalâc, condusă de un beglerbeg;

– din descrierile anumitor călători reiese că în acea vreme Timişoara era un oraş mare şi plăcut şi că juca un rol important în controlul militar aplicat de către turci Transilvaniei;

– primul comandant turc care va avea sediul în castelul Huniade va fi Hassan Paşa;

– la Timişoara îşi avea sediul  muftiul (capul justiţiei) şi chasinedarul (vistiernicul);

– după introducerea administraţiei turceşti, când sunt înlăturate anumite privilegii de clasă, din Timişoara (din Banat) dispare nobilimea maghiară, care se refugiază în Ungaria şi Ardeal şi, aşa cum spune Ioan Stoia Udrea în „Ghidul Banatului“ din 1936, „se iroseşte în vreme“;

– 1596 – are loc încercarea eşuată a principelui Transilvaniei, Sigismund de Báthory, de a cuceri Timişoara;

– 1660 – Timişoara e vizitată de istoricul şi geograful otoman Evlia Celebi;

– oraşul era format din „Cetate“ şi zece mahalale; avea 1500 de case construite din lemn şi acoperite cu şindrilă, cu coşuri din cărămidă, patru geamii, patru mănăstiri, şapte şcoli pentru copii, o şcoală superioară (medreşe), patru băi, 400 de dughene, străzile erau pavate cu scânduri, iar garnizoana număra 10.000 de soldaţi;

– 12.10.1716 – prinţul Eugen de Savoya şi trupele Casei de Habsburg cuceresc oraşul, iar garnizoana otomană capitulează şi se retrage în sudul Dunării;

– Banatul este organizat ca o provincie personală a coroanei („Kronland“)având capitala la Timişoara şi fiind controlată în mod direct de Camera Aulică de la Viena;

– feldmareşalul Hamilton fortifică oraşul;

– 1716-1734 – guvernatorul militar şi civil al Banatului este contele Claudius Florimund Mercy;

– societăţile comerciale bogate, atestate documentar imediat după ocupaţia habsburgilor ca fiind ale băştinaşilor, sunt desfiinţate;

– din numeroasele turme de oi, cirezi de vite şi livezi de pomi aparţinând românilor, după 50 de ani, nu mai rămâne decât amintirea acestora;

– sub conducerea guvernatorului Florimund Mercy se elaborează un plan de sistematizare a oraşului, care a inclus trama stradală, existentă şi azi în zona centrală, canalizarea Timişelului, devenit Bega, aprovizionarea cu apă potabilă şi canale pentru evacuarea apelor uzate;

– 1718 – este pusă în funcţiune Fabrica de bere (la început, doar un atelier în cartierul cetate);

– 1720 – cronicarul maghiar Máthyás Bél consemna că „în oraşul Timişoara nu se vorbea în acea vreme altă limbă decât cea românească“ şi că în oraş se aflau doar 52 de familii germane;

– locuitorii sunt organizaţi, ca şi în timpul ocupaţiei otomane, în comunităţi confesionale, conduse de consilii numite „magistrate“, formate din primari şi consilieri. Conducerea comunităţii „rasciene“ (ortodoxe) ajunge în mare parte în mâna sârbilor, românii fiind împiedicaţi în încercarea lor de a deţine funcţii în comunitate;

– 1722 –  începe colonizarea germanilor în Banat, în mai multe „valuri“, iar coloniştii germani (numiţi mai târziu „şvabi“) vor forma în deceniul al IV-lea al secolului al XVIII-lea majoritatea populaţiei în Timişoara, deoarece habsburgii au preferat la început popularea oraşului cu elemente nemaghiare, pentru a se evita eventualele mişcări ale ungurilor împotriva autorităţilor habsburgice, însă începând cu anul 1730 se permite din nou aşezarea în oraş a catolicilor maghiari;

– 1723-1756 – se construieşte în sistem „Vauban“ (Vauban Sebastian, mareşal al Franţei) noua cetate de cărămidă, bastionul nord-estic, din care unele fragmente s-au păstrat până în zilele noastre;

– contele Florimund Mercy propune Vienei un proiect întocmit de maeştrii topografi şi constructori din Timişoara, document numit „Regulament de construcţii pentru oraşul şi cetatea Timişoara“, cea mai importantă sistematizare din secolul al XVIII-lea petrecută pe teritoriul Banatului.

– 16.05.1727 – Sfântul Ioan de Nepomuk a fost ales protector al Banatului, iar ziua de 16 mai a fiecărui an a fost declarată zi de sărbătoare;

– 1728 – are loc săparea şi regularizarea canalului Bega, transformarea lui în arteră fluvială navigabilă încheindu-se în 1771;

– 1729 – se termină construcţia Cazărmii Ardelene, unde va fi şi reşedinţa comandantului Corpului 7 armată austriac, edificiu care a fost demolat abia între anii 1961-1965;

– 24.12.1731 – sub primarul Peter Solderer se pune piatra de temelie a primăriei germane, pe locul vechilor băi turceşti (în prezent: Primăria Veche);

– 1736-1754 – se construieşte Domul romano-catolic din Piaţa Unirii;

– 1737 – se pune piatra de temelie a Spitalului Mizericordienilor;

– se zidesc clădiri din cărămidă arsă care dau un aspect nou oraşului, deşi populaţia locuieşte tot în cocioabe, iar funcţionarii, faimoşii „beamteri“, trăiau în case mici, scunde şi igrasioase, una dintre acestea  păstrându-se în Piaţa Mărăşti;

– 1738-1739 – o mare molimă de ciumă face ca o şesime din locuitorii oraşului să piară;

– în memoria victimelor e înălţat în Piaţa Domului romano-catolic (azi, Piaţa Unirii) Monumentul Sfintei Treimi;

– 1734-1754 – se construieşte Palatul episcopal romano-catolic;

– 1744 – se termină construcţia spitalului municipal;

– 1748 – se zideşte catedrala ortodoxă sârbă din Piaţa Unirii;

– 1753 – prima menţiune  despre existenţa teatrului timişorean organizat;

– 1754 – începe construcţia reşedinţei guvernamentale, palatul Prefecturii (restaurat în anul 2007, aflat în Piaţa Unirii);

– se construiesc porţile Bastionului: Poarta Belgradului (dezafectată la 1745), Porţile Petrovaradinului (Iosefin), Poarta Ardeleană (spre Fabric), Poarta Vienei (Mehala), ultimele două demolate în 1891;

– 1758 – se înfiinţează o şcoală ortodoxă română;

– 1761 – se termină construcţia primăriei magistratului rascian-iliric (sârb);

– 1762 – în cetate se zideşte prima sinagogă a comunităţii evreieşti;

– 1762-1763 – a doua mare molimă de ciumă;

– 1767 – oraşul este vizitat  de împăratul  Iosif al II-lea;

– 1770 – Timişoara numără 10.000 de locuitori, un sfert din populaţia oraşului din timpul stăpânirii turceşti;

– 1773 – viitorul împărat Iosif al II-lea se află din nou la Timişoara;

– 1774 – J.J. Ehrler, în capitolul „Despre mărimea Banatului şi locuitorii acestuia“ din lucrarea „Banatul – de la origini până acum“ (1774), aminteşte oraşul Timişoara, alături de oraşul Vinga şi de două târguri – Becicherecul Mare şi Kikinda;

– 1775 – ia fiinţă Şcoala Normală de Băieţi;

– 1778-1779 – Banatul (trei comitate) este reîncorporat Ungariei, iar Timişoara redevine reşedinţa comitatului Timiş;

– 1780 – apare lucrarea „Versuch einer politischen und natürlichen Geschichte des Temeswarer Banats“, de Francesco Griselini, prima monografie despre ţinuturile dintre Mureş şi Dunăre;

– 12.12.1781 – Iosif al II-lea semnează diploma de ridicare a Timişoarei la rangul de Oraş liber regesc;

– Timişoara are acum autonomie economică şi poate fi reprezentată în Dieta de la Buda;

– 1782 – este deschis gimnaziul piariştilor, mutat din comuna Sântana (judeţul Arad) la Timişoara, unde va activa până în anul 1948;

– 1784 – în cartierul Fabric funcţionează o şcoală ilirică, despărţită în 1825  în şcoala românească şi sârbească;

– 1787 – se înfiinţează prima librărie din oraş;

– 1794 – clădirea fostei primării rasciene este transformată în teatru;

– 1806 – are loc fondarea seminarului teologic romano-catolic (desfiinţat în anul 1950);

– 1807 – oraşul este vizitat de împăratul Francisc I Habsburg şi de arhiducele Carol, care au fost cazaţi la hanul (hotelul) „La Trompetistul“;

– 1808 – se organizează Miliţia civică;

– 1815 – tipograful Joseph Klapka, primarul de mai târziu al oraşului, înfiinţează prima bibliotecă de împrumut din Timişoara;

– 1819 – se administrează pentru prima dată în Europa Centrală vaccinul antivariolic;

– 1831 – se pune piatra de temelie a bisericii evanghelice „unite“;

 – 1831-1832 – holera face victime în oraş (1361 de decese);

  – martie 1837 – se naşte George Ardelean, avocat, gazetar, istoric, juristconsult al municipiului Timişoara, (d. 10.01.1909);

  – 1844-1858 – primar al Timişoarei este scriitorul şi istoricul Johann Nepomuk Preyer;

  – 1846 – se înfiinţează primul institut de învăţământ (facultatea de drept) de către episcopul romano-catolic József Lonovics;

  – 1846 (3-18 noiembrie) – compozitorul şi pianistul Franz Liszt susţine trei concerte în sala Teatrului;

  – 1847 – concertează la Timişoara, în curtea fabricii de bere, Johann Strauss – fiul;

 – 18.03.1848 – au loc adunări revoluţionare în curtea şi în faţa primăriei, iar Pieţei de Paradă i se atribuie numele de Piaţa Libertăţii;

 – 26.04. – 8 .08.1849 – cetatea Timişoarei este asediată de trupele revoluţionarilor unguri;

– 03.05.1849 – Generalul armatei maghiare Josef Bem îl avansează la gradul de maior pe poetul Petőfi Sándor în tabăra de la Freidorf de lângă Timişoara, acolo unde azi se află un monument închinat poetului revoluţionar maghiar;

– 09.08.1849 – armata revoluţionară maghiară e învinsă între Sânandrei şi Becicherecu Mic, iar generalul austriac Julius Haynau intră victorios în Timişoara;

– 1849-1860 – Timişoara este capitala Voijvodinei Sârbeşti şi a Banatului Timişan, regiunie nou creată, care cuprindea Banatul, Bacica, Sirmiul, limba oficială devenind germana şi nu sârba, aşa cum pretinseră liderii sârbi;

– 1850 – populaţia Timişoarei creşte foarte încet: ea atinge abia 17.669 de locuitori, cu aproape 5000 mai puţin decât avea Aradul şi tot atât cât Vârşeţul, care la ocuparea Banatului de către austrieci avea doar 70 de case;

– în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după construirea de căi ferate, Timişoara devine unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din imperiu;

– 16.06.1852 – Timişoara este vizitată pentru prima dată de împăratul Franz Iosef;

– 1853 – se editează prima monografie a oraşului, intitulată „Monographie der kőniglichen Freistadt Temeswar“ (Monografia oraşului liber crăiesc Timişoara), de primarul Johann N. Preyer;

– 24.04.1854 – se inaugurează serviciul telegrafic;

– 1855-1860 – se zideşte Palatul Dicasterial cu destinaţia de a servi ca sediu pentru guvernul Vojvodinei Sârbeşti şi Banatul Timişan, doar că atunci când a fost terminat, s-a desfiinţat şi Vojvodina;

– 1857 – este dată în folosinţă calea ferată Seghedin-Timişoara;

– 01.10.1857 – Timişoara devine primul oraş de pe teritoriul de azi a  României care introduce iluminatul public cu gaz aerian;

– 1860 – Banatul este ataşat Ungariei;

– 1862-1864 – episcopul Andrei Şaguna (sprijinit de Andrei Mocioni şi Vicenţiu Babeş) reuşeşte despărţirea ierarhică bisericească de biserica sârbească;

– 1863-1865 – se zideşte Sinagoga în stil maur, pe actuala stradă Mărăşeşti;

– 1866 (7-8.03) – în drumul său spre exil, domnitorul Alexandru Ioan Cuza se opreşte la Timişoara, înnoptând la hotelul „Trompetistul“;

– 1867 – profesorul german Franz Xaver Eckert, din Freiburg, descrie Timişoara drept un oraş nu prea mare, dar bine fortificat, cu lume bună, muzică militară, grădină englezească (amenajată de guvernatorul Coronini), bere gustoasă de Steinbёck, băi publice cu maniere libertine, hanul „Zum Trompeter“, cu bucătărie fină şi vin splendid;

– 1867-1918 – Timişoara este colonizată cu populaţie maghiară, administraţia şi economia dezvoltându-se în continuare sub tutela austriacă;

– 1868 – are loc primul turneu al trupei de teatru condusă de Mihail Pascaly, al cărei sufleur era poetul Mihai Eminescu;

– 07.02.1869 – nemulţumiţi de alipirea Banatului la Ungaria, românii bănăţeni convoacă Conferinţa Naţională a Românilor din Ungaria, unde se hotăreşte crearea Partidului Naţional din Banat şi Ungaria, condus de Alexandru Mocioni;

– 1869 – se pune în funcţiune tramvaiul tractat de cai, lungimea liniei fiind de 6,6 km;

– 1870 – se construieşte Liceul real (azi, „Nikolaus Lenau“);

– 21.10.1871 – se înfiinţează Societatea Filarmonică din Timişoara;

– 1872-1875 – se construieşte clădirea teatrului nou, azi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“;

– 01.05.1872 – primul cotidian editat în limba maghiară este publicaţia„Temesi Lapok“;

– 1873 – se înfiinţează „Reuniunea română de lectură din Timişoara“;

– 1874 – se deschide staţia meteorologică;

– 1876 – se înfiinţează prima asociaţie sportivă din oraş: „Asociaţia de patinaj“;

– 1876 – se construieşte cea de-a doua gară din Timişoara, în cartierul Fabric (Gara de Est);

– 1879 – încep lucrările de construcţie a reţelei telefonice urbane;

– 15.09.1879 – are loc recitalul susţinut la Timişoara de Johannes Brahms;

– 1880 – este dată în folosinţă prima turnătorie de fier, dar şi o fabrică de cărămizi;

– 1880-1894 – avocatul Pavel Rotariu scoate publicaţia politică a românilor bănăţeni „Luminătorul“;

– 1881 – se construieşte complexul şcolar şi mănăstirea ordinului de călugăriţe romano-catolice „Notre Dame“ din cartierul Iosefin;

– 12.11.1884 – iluminatul public stradal este asigurat cu energie electrică;

– 09.03.1885 – primar al oraşului devine Carol Telbisz;

– 01.10.1885 – se deschide şcoala particulară pentru surdomuţi a lui Karl Schäfer;

– 02.12.1886 – se înfiinţează societatea „Salvarea“;

– 1890 – s-a născut Pera Kostic, dirijor şi ziarist (d. 1957);

– 19.07.1891 – se deschide Expoziţia naţională de industrie şi agricultură, vizitată de împăratul Franz Iosef I;

– 1893 – se construieşte Şcoala Normală de Băieţi – azi liceul „Jean Louis Calderon“;

– 1894 – se forează fântâna cu apă minerală din Piaţa Domului (azi, Piaţa Unirii);

– 1894 – în Piaţa Sfântul Gheorghe se deschide, la 15 noiembrie, „modernul atelier de fotografie Kossak“;

– maestrul Josef Kossak din Timişoara realizează în 1898 fotografia lui Franz Iosef la Buziaş în timpul unor manevre militare şi care îl reprezintă pe împărat primind o jalbă de la un băiat de ţăran din localitate;

– 1895 – prima stradă asfaltată de pe teritoriul de azi al României a fost la Timişoara;

– 1896 – se pune piatra de temelie a bisericii „Millenium“ din cartierul Fabric;

– se construieşte Institutul de surdomuţi;

– 1897 – este inaugurat edificiul „Gării Mari“, construită în stil neoclasic, gară numită, în perioada interbelică şi până la 1947, gara „Domniţa Elena“;

– 01.01.1897 – în sala „Redout“ din Cetate şi în Sala „Curtea Fabricii“ din cartierul fabric se prezintă primele spectacole de film;

– 03.10.1897 – este inaugurată clădirea Gimnaziului Superior de Stat (Liceul de băieţi, în prezent Liceul Teoretic „C.D.Loga“);

– 1897-1898 – poetul Ady Endre este copist la tribunalul din Timişoara şi locuieşte într-o casă de pe actuala stradă Ion Ghica, la numărul 12, în cartierul Iosefin;

– 6 iunie 1899 – s-a născut Franz Liebhard, scriitor de limba germană (d. 18.12.1989);

– 24.07.1899 – se pune în circulaţie tramvaiul electric, care uneşte cartierul Fabric cu Cetate şi Josefin;

– 1900 – începe construirea Palatului Societăţii de Hidroameliorări Timiş-Bega (terminat în 1902);

– 15.10.1900 – se inaugurează Şcoala Superioară de Arte şi Meserii;

– 1902 – calea ferată spre Lugoj se mută pe actualul traseu;

– se constituie primul club de fotbal timişorean, cu 30 de membri fondatori;

– se înfiinţează Spitalul de copii, omul de afaceri Antal Sailer donând 50.000 de coroane, jumătate din suma necesară construirii clinicii;

– 1902-1903 – se zideşte clădirea Liceului de Stat de Fete, viitoarea şcoală„Carmen Sylva“;

– 1903 – se întemeiază Corul Maghiar din Timişoara;

– 25.09.1904 – sunt inaugurate edificiile Azilului şi ale Policlinicii pentru copii;

– 1904 – se inaugurează biblioteca orăşenească, cu un fond de 27.850 volume;

– 1904 – începe construcţia Abatorului orăşenesc;

– 1905 – ia fiinţă aşezământul pentru ocrotirea orbilor;

– 16.02.1906 – primul concert susţinut la Timişoara de Béla Bartok, compozitor şi pianist născut la Sânnicolau Mare;

– 1907 – începe demolarea zidurilor cetăţii, care împiedicau dezvoltarea oraşului;

– 27.06.1908 – se deschide primul cinematograf;

– 31 octombrie 1908 – s-a născut Rudolf Bürger, component al echipei naţionale de fotbal a României, prezentă la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1930 – Uruguay, 1934 – Italia, 1938 – Franţa, (d. 20.01.1980)

– 1909 – se dă în exploatare uzina hidroelectrică de pe Bega, „Turbinele“;

– 01.01.1910 – comuna Mehala (Frantzstadt) devine al V-lea cartier al oraşului Timişoara;

 – se construieşte Şcoala Superioară de Arte şi Meserii (azi, Grupul Şcolar „Emanuil Ungureanu“);

– se înfiinţează Clubul sportiv „Chinezul“ botezat astfel după numele conducătorului de oşti Pavel Chinezul (Cneazul);

– 6 noiembrie 1910 – s-a născut König Freeric, lepidopterolog, muzeograf (d. 20.07.2002);

– 1910-1912 – se construiesc „Palatul Lloyd“ şi imobilele impunătoare din Piaţa Operei;

– 1910-1913 – se construieşte Poşta Centrală;

– 1911-1912 – se ridică noua biserică ortodoxă română din cartierul Fabric;

– 1912 – se pune piatra de temelie a bisericii romano-catolice din cartierul Elisabetin, terminată în anul 1919;

– 07.09.1916 – se introduce în oraş starea  de asediu (România se află în stare de război cu Tripla Alianţă);

– 1917 – este înfiinţat primul laborator de metrologie din Timişoara, pe strada Theodor Neculuţă nr.6 (zona Piaţa Traian);

– 31.10.1918 – are loc proclamarea Republicii Bănăţene de către dr.Otto Roth, a cărei capitală urma să devină Timişoara;

– românii bănăţeni se opun Republicii Bănăţene, cerând unirea cu patria mamă, Regatul României;

– 15.11.1918 – are loc ocuparea oraşului de către armata sârbă, care dorea alipirea Banatului românesc la Regatul Serbiei;

 – 01.12.1918 – delegaţii  bănăţeni la Alba Iulia cer categoric unirea Banatului cu România;

– 03.12.1918 – intră în oraş trupele armatei coloniale franceze, care supraveghează forţele sârbeşti de ocupaţie;

            – 28.07.1919 – se introduce în oraş administraţia românească;

            – 03.08.1919 – are loc intrarea Armatei Române în Timişoara;

– 30 august 1919 – s-a născut Arthur Vetro, pictor, grafician şi sculptor (d. 1992);

– 04.09.1919 – este numit în funcţia de primar general inginerul Stan Vidrighin;

– se înfiinţează un nou cartier, Fratelia;

– 2 octombrie 1920 – s-a născut Ştefan Kovacs, câştigător ca antrenor al echipei Ajax Amsterdam a două Cupe ale Campionilor Europeni la fotbal (d. 1205.1995);

            – 02.11.1920 – în clădirea Teatrului Orăşenesc izbucneşte un incendiu mistuitor;

            – reclădit şi transformat după proiectele arhitectului Duiliu Marcu, teatru se deschide din nou în 15.01.1928;

            – 03.11.1920 – încep cursurile la Şcoala Politehnică din Timişoara;

– 1921 – a fost înfiinţată echipa de fotbal „Politehnica“ Timişoara (care purta echipament în culori alb-negru, aceleaşi ca şi „Sportul Studenţesc“ şi „U“ Cluj, ambele reprezentante ale unor instituţii universitare);

– 23-24.05.1921 – George Enescu susţine concerte la Timişoara;

– 12.03.1923 – canonicul Augustin Pacha este numit administrator apostolic pentru părţile din Banatul Românesc ale Diecezei romano-catolice de Cenad;

– 11.11. -14.11.1923 – Timişoara este vizitată de M.S. Regele Ferdinand I Întregitorul;

– 1923 – începe construirea pavilioanelor Şcolii Politehnice de pe Bulevardul Mihai Viteazul, clădiri în stil brâncovenesc;

– 04.10.1925 – se pune piatra de temelie a bisericii ortodoxe române din cartierul Mehala;

– 1926 – se naşte Cornel Trăilescu, compozitor, dirijor, pianist;

– 23.04.1926 – se inaugurează în centrul oraşului statuia „Lupoaica“, primită în dar de la oficialităţile italiene;

– 26.08.1926 – au loc festivităţile inaugurării oficiale a impozantei şcoli şvăbeşti„Banatia“, azi sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“;

– 15.11.1926 – se dă în folosinţă Azilul de bătrâni;

– 26 iulie 1928 – s-a născut Ion Crişan, prozator, folclorist, ziarist (d. 11.08.1993);

– 21 decembrie 1928 – se înfiinţează clubul „Ripensia“, primul club profesionist de fotbal din România;

– 21 iunie 1929 – se naşte Erika Scharf, poetă şi traducătoare;

– 1929-1930 – se construieşte Cinema „Capitol“ (după proiectele arhitectuluiDuiliu Marcu);

– 1 martie 1929 – se naşte Nicolae Andronescu, colonel medic, rebusist şi publicist;

– 1929-1934 – sub conducerea arh. Mihail Demetrovici se amenajează Parcul Rozelor – „Rosarium“;

– 05.06.1930 – este înfiinţată Episcopia romano catolică de Timişoara, primul episcop al diecezei devenind dr.Augustin Pacha;

– 29.12.1930 – în statisticile recensământului general, Timişoara apare cu 91.866 de locuitori;

– 1931 – se naşte Cornelia Voina, dirijoare şi pianistă;

– 1931 – după proiectul arhitectului Victor Vlad începe construirea bisericii ortodoxe române din cartierul Iosefin;

– 4 iulie 1931 – se naşte Hans Matthias Just, scriitor şi publicist;

– 1931 – apare ziarul  „6 őrai Újság“, redactat de publicistul şi traducătorul Zoltán Franyó;

– 23 august 1932 – se naşte dirijorul Remus Georgescu;

– 23.09.1932 – este tipărit primul număr al periodicului „Ţara“;

– 1 ianuarie 1933 – se naşte graficiana Lidia Ciolac;

– 29.01.1933 – în cartierul Elisabetin se deschide cinematograful „Atlantic“;

– 1933 – se naşte Alexandru Şumski, dirijor şi profesor;

– 1935-1937 – se construieşte Căminul de Ucenici (Colegiul „Ana Aslan“de azi);

– 8 martie 1935 – se naşte prozatorul Radu Ciobanu;

–18 iulie 1935 – se naşte Ioan Holender, inginer, muzician, impresar, director al Operei din Viena (Staatsoper), din 1992 – în prezent;

– 26 aprilie 1936 – se naşte Gheorghe Aurel Ardeleanu, sculptor, dramaturg, prozator;

– 02.07.1936 – oraşul este vizitat de Regele Carol al II-lea;

– 7 octombrie 1936 – se naşte Livius Ciocârlie, eseist, critic literar şi prozator;

– 12 decembrie 1936 – se naşte Iolanda Balaş, atletă, campioană mondială şi olimpică, preşedinta Federaţiei Române de Atletism (1998-2005);

– 20.12.1936 – se pune piatra de temelie a Catedralei Mitropolitane, proiectul lăcaşului de cult aparţinând arhitectului Ion Traianescu;

– 1938 – începe construcţia Palatului Administrativ (azi, sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Timiş), terminat în anul 1943;

– 24 februarie 1939 – s-a născut Richard Waldemar Oschanitzki, unul dintre cei mai valoroşi muzicieni de jazz ai României (d. 1979);

– 18 iunie 1939 – se naşte Nicolae Iuliu Diminescu, fost decan al Facultăţii de Ecologie a Universităţii Banatul, consilier municipal la Timişoara (1992-1996);

– 08.11.1939 – se înfiinţează Episcopia ortodoxă română a Timişoarei;

– 20 mai 1940 – se naşte Francisc Valkay, fost prim solist şi coregraf al Operei Române din Timişoara;

– 16 iulie 1940 – se naşte Tiberiu Ceia, marea voce a cântecului popular bănăţean;

– 2.09.1940 – mulţimea se adună în jurul statuii „Lupoaica“ (primită în dar din partea oraşului Roma) pentru a protesta vehement împotriva Dictatului de la Viena care răpea României Mari partea de nord a Ardealului (43.493 de kilometri pătraţi şi 2.667.000 de locuitori, din care peste 50 la sută erau români);

– 1941 – se construiesc străzi noi (Paris, Bogdăneştilor, Victoriei – azi, C.D.Loga), – Timişoara avea în total 9.050 de case, din care 7.620 cu parter, 1.043 cu un etaj şi 384 cu două sau mai multe etaje;

– 21 februarie 1942 – se naşte Felicia Giurgiu, prozatoare, lingvist, stilist şi estetician;

– 15 martie 1942 – se naşte Ildico Clara Achimescu, prozatoare şi ziaristă;

– 18 martie 1942 – se naşte Ionel Drîmba, campion mondial olimpic la scrimă (d. 2006, în Brazilia);

– 25 martie 1942 – se naşte poeta Ana Blandiana (Coman);

– 28.04.1942 – are loc instalarea noului Consiliu al Baroului Timişoara, decan fiind ales Aurel Baciu;

– 14 mai 1942 – se naşte Ştefan Kelemen, sculptor;

– 9.07.1942 – librăria „Cartea Românească“ organizează o expoziţie cu peste 200 de cărţi tipărite în Banat;

– 15 august 1942 – se naşte Horst Fassel, istoric literar, traducător, critic literar;

– 6.09.1942 – Mihai I, însoţit de baronul Antonio Mocioni, vizitează Muzeul Banatului;

– 15.11.1942 – ia fiinţă „Staţiunea Seismică Timişoara“;

– se inaugurează prima linie de troleibuz care circulă pe ruta P-ţa Lahovary – Catedrală – strada Duca – Gara Mare şi retur;

– 4 ianuarie 1943 – se naşte Mandics György, poet, prozator, critic literar, eseist şi matematician;

– 23 aprilie 1943 – se naşte sculptorul Bata Maraianov;

– 24 aprilie 1943 – se naşte Florin Medeleţ, istoric, arheolog şi muzeograf român (d. 8 iunie 2005);

– 1943 – se pun în circulaţie două linii de autobuz, pe rutele Gara Mare – Ronaţ şi P-ţa Libertăţii – Viile Fabric;

– 26 februarie 1944 – se naşte caricaturistul Nicolae (Nic) Lengher;

–  16-17.06 1944 – Timişoara este bombardată de forţele aeriene militare britanice;

– bilanţul trist al celor două raiduri aeriene care a avut loc în zona Gării de Nord a fost de 102 morţi, 221 de răniţi, 254 de case distruse şi 358 avariate;

– 25 iulie 1944 – se naşte Marius Teodorescu, prof. univ. dr., medic primar chirurg, fost consilier municipal al Timişoarei;

– 03.07.1944 – oraşul este bombardat de forţele aeriene anglo-americane;

– 12.09.1944 – armata sovietică de ocupaţie intră în Timişoara;

– 1944 – apar ziarele „Luptătorul bănăţean“ şi „Szabad Szó“, precum şi noua serie din „Temeswarer Zeitung“;

– 2 ianuarie 1945 – se naşte Ioan Radin-Peianov, prozator şi traducător;

– 4 ianuarie 1945 – se naşte Eugen Bunaru (Barbeş) – poet şi publicist;

– 15.06.1945 – are loc deschiderea solemnă a Universităţii de Vest;

– august 1945 – în cadrul Institutului Politehnic ia fiinţă Facultatea de Agricultură, care va sta apoi la baza fondării Institutului Agronomic în anul 1948;

– 18.10.1945 – se înfiinţează primul teatru profesionist românesc din Timişoara;

– martie 1946 – se înfiinţează Opera Română;

            – 08.1946 – se înfiinţează Universitatea de Medicină şi Farmacie („Victor Babeş“);

            – 28 martie 1946 – se naşte Ionel Cinghiţă, sculptor şi restaurator;

            – 26 august 1946 – se naşte Vasile Bogdan, prozator şi publicist;

– 06.10.1946 – se face târnosirea Catedralei Mitropolitane în prezenţa regelui Mihai I, a patriarhului Nicodim şi a mitropolitului Nicolae al Ardealului, precum şi a mii de credincioşi;

– 24 ianuarie 1947 – se naşte Viorica Bălteanu, istoric literar, traducător şi lingvist;

– 5 martie 1947 – se naşte Mihai Olariu, inginer, industriaş, viceprimar al Timişoarei (1990-1992 şi 1992-1994), consilier local (1994-1996), consilier judeţean (1996-2000 şi 2000-2004);

– 17.04.1947 – Filarmonica de Stat „Banatul“ devine instituţie profesionistă de concerte;

– 22 aprilie 1947 – se naşte Dorin Popovici, prof. univ. dr. inginer, consilier local Timişoara (1996-2000);

– 27.04.1947 – are loc deschiderea oficială a Operei Române cu premiera operei „Aida“ de Giuseppe Verdi;

– 15 iunie 1947 – se naşte Gheorghe Ciuhandu, dr.ing., primar al Timişoarei din 1996 – în prezent;

– 5 iulie 1947 – se naşte Silvia Mihăiescu, grafician;

– 27 .09.1947 – se înfiinţează Mitropolia Banatului;

– 12 decembrie 1947 – se naşte Viorel Coifan, dr. ing., fost subprefect, preşedinte al C.J.Timiş (1992-1996 şi 1996-2000), deputat (2004-2008), consilier judeţean;

– 1948 – Fratelia (Chişoda Nouă) devine al VI-lea cartier al oraşului;

– Timişoara avea 111.987 de locuitori;

– 1948 – ia fiinţă Institutul Pedagogic (din anul 1962, Universitate);

– 12 februarie 1948 – se naşte Mircea Purceld, economist, fost consilier judeţean, deputat (2000-2004 şi 2004-2008);

– 15.04.1948 – este dată în exploatare linia de tramvai Mehala-Ronaţ;

– mai 1948 – apar publicaţiile „Luptătorul bănăţean“, „Sportul bănăţean“ şi „Orizont“;

– 25 iunie 1948 – se naşte Corneliu Murgu, tenor, director al Operei Române din Timişoara (2000 – în prezent);

– iunie 1948 – în „Parcul Rozelor“ (Rosarium) este dat în folosinţă primul teatru în aer liber, cu o capacitate de 2.000 de locuri;

– august 1948 – este inaugurat Aeroportul Centrului Sportiv (la mitingul aviatic au participat mii de oameni);

– 9 noiembrie 1948 – se naşte Pia Brînzeu, eseist, critic de artă, traducător;

– 24.11.1948 – clădirea Liceului Piarist (romano-catolic) intră în patrimoniul Universităţii Politehnice Timişoara;

– 1949 – ia fiinţă Filiala din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România;

– 7.02.1949 – este înfiinţat Institutul Superior de Artă;

– 2 aprilie 1949 – se naşte la Timişoara Dan Flavius Şurianu, prof. univ. dr. inginer, viceprimar al municipiului Timişoara (1996-2000);

– 25 iulie 1949 – se naşte scriitoarea Dana Gheorghiu;

– 1950 – Freidorful este alipit oraşului, devenind al VII-lea cartier timişorean;

– 2 februarie 1950 – se naşte Lucian Alexiu (Blaga), editor, poet, traducător;

– 17 februarie 1950 – se naşte Bujor Hoinic, compozitor, dirijor, pianist şi profesor;

– 17 martie 1950 – se naşte Smaranda Vultur, critic literar şi eseist;

– 28 aprilie 1950 – se naşte Rodica Binder, eseist şi ziaristă;

– mai 1950 – în spitalele din oraş erau 653 de paturi;

– 28 iunie 1950 – se naşte Nora Novak, grafician, pictor;

– 4.09.1950 – înotătoarea Elisabeta Bock devine campioană naţională la stilul 200 de metri liber;

– 1950 – se constituie Regiunea Timişoara;

– s-a născut Nae Tarnoczi, chitarist şi solist vocal, autorul volumului „Rock story – La vest de Bega“ (d. 2009);

– fosta Şcoală Militară este amenajată şi transformată în spitalul „Clinicile Noi“, cu patru secţii;

– 18 mai 1951 – se naşte violonistul Ion Ferebach, director al Filarmonicii „Banatul“ (1997-2008);

– 28 mai 1951 – se naşte poetul Constantin Gurău;

– 1951 – Ghiroda Nouă (Colonia Crişan) şi Colonia Plopi devine cartiere ale oraşului, al VIII-lea şi respectiv al IX-lea;

– 12 septembrie 1951 – se naşte poetul Petru (Puiu) Ilieşiu;

– 23 octombrie 1951 – se naşte Marlene Heckman Negrescu, prozatoare şi traducătoare;

– 18 septembrie 1952 – s-a născut Horia Mircea Rusu, deputat de Timiş între 1990-1992 şi 1992-1996 (d. 29.01.2001);

– 1952 – se naşte Horia Olivier Julien Şurianu, compozitor, muzicolog;

– 1 ianuarie 1953 – se naşte Dorel Borza, fost prefect de Timiş, viceprimar al Timişoarei (1996-2008), deputat (1990-1992), senator (2008 – în prezent);

– 1 ianuarie 1953 – se înfiinţează Teatrul Maghiar de Stat (din 1990, Teatrul „Csiky Gergely“);

– se înfiinţează Teatrul German de Stat;

– 2 ianuarie 1953 – se naşte Dan Ioan Şipoş, ing. dr. ec., fost consilier judeţean, preşedinte al C.J.Timiş (2001-2004);

– 1953 – comuna Ciarda Roşie devine cel de-al X-lea cartier al oraşului;

– 5 iulie 1953 – se naşte Dan Negrescu, prozator, eseist, traducător, latinist;

– 1954 – se înfiinţează Teatrul de Păpuşi (cartierul Iosefin), azi Teatrul „Merlin“;

– 17 octombrie 1954 – se naşte George Lână, poet şi publicist;

– 15 aprilie 1955 – se naşte Dan Bara, fost director şi secretar general al Prefecturii Timiş, fost consilier judeţean;

– 25 august 1955 – se naşte Ilie Chelariu, poet şi ziarist;

– 21.02.1956 – Timişoara avea un număr de 142.257 de locuitori;

– 3 aprilie 1956 – se naşte Eleonora Ringler Pascu, istoric literar, traducător, germanist;

– 15 mai 1956 – se naşte Hedy M-Kiss, artist decorator textile-tapiserie;

– 4.11.1956 – Studioul regional de Radio-difuziune Timişoara începe să transmită emisiuni şi în limbile sârbă şi germană;

– 16.11.1956 – „Ştiinţa“ Timişoara câştigă campionatul României la handbal masculin;

– 11 septembrie 1957 – se naşte Toró T. Tibor, profesor, fizician, cercetător, fost deputat;

– 7 ianuarie 1958 – studentul politehnist Alexandru Gunsberger devine campion naţional la şah;

– 9.05.1958 – se înfiinţează „Clubul Sportiv Şcolar“ Timişoara;

– 1.07.1958 – trupele sovietice părăsesc Banatul;

– 6.07.1958 – echipa „Ştiinţa“ Timişoara câştigă Cupa României (RPR) la fotbal;

– 19 august 1958 – s-a născut Marius Iuliu Mare, artist liric, bariton la Opera Română din Timişoara (d. 13 martie 2010);

– 14 iulie 1959 – se naşte artistul plastic Marcel Brăileanu;

– 15 februarie 1960 – se naşte Stelian Acea, pictor şi artist fotograf;

– 1960 – se înfiinţează echipa de fotbal „Vulturii“ UMT, în urma fuziunii UMT cu „Vulturii“, ultima fiind formaţia zonei Ronaţ;

– 1961 – începe activitatea muzicală a formaţiei Sfinţii, botezată apoi „Phoenix“, trupă de rock care va deveni simbolul unei întregi generaţii;

– 1961 – începe construirea clădirii care va găzdui Universitatea de Vest(terminată în anul 1965);

– 14 ianuarie 1962 – se naşte poetul Marian Oprea;

– 1962 – este finalizată de către Muzeul Banatului documentaţia pentru amenajarea Grădinii Zoologice la Pădurea Verde (112 hectare);

– 1 iunie 1963 – se naşte Claudiu T. Arieşan, conf. Univ. dr., prozator;

– 26 august 1963 – se naşte Luminiţa Jucu, solistă vocală, interpretă de muzică populară bănăţeană;

– 17 noiembrie 1964 – se naşte Marius Ghilezan, ziarist, cronicar sportiv, fost consilier în Guvernul României (2001-2004);

– 1966 – în cadrul Institutului Politehnic Timişoara este realizat MECIPT-1, primul computer din generaţia întâi din lumea universitară românească, realizat de un grup de studenţi, printre care şi viitorul dr. ing. Dan Bedros, cavaler al Legiunii de Onoare;

– 22 decembrie 1966 – se naşte Iosif Ştefan Tasi – TAJO, artist plastic;

– 13 iulie 1967 – se naşte Gabriel Marineasa, prozator, editor;

– 27 august 1967 – se naşte scriitorul Cătălin Dorian Florescu;

– 1967-1968 – este construit Liceul de Muzică „Ion Vidu“, cu o sală de spectacole beneficiind de o acustică excepţională;

– 1968 – se construieşte Sala de Sport „Olimpia“;

– 18 aprilie 1968 – se naşte Dan Leopold Ciobotaru, arheolog, director al Muzeului Banatului;

– 6 iunie 1968 – se naşte Mircea Băcală, jurist, prefect al judeţului Timiş (2009 – prezent);

– 8 octombrie 1968 – se naşte Dana Mercea-Miclăuş, pictor;

 – 1969 – se amenajează Piaţa „Timişoara 700“, la şapte secole de la prima atestare documentară a oraşului;

  – 2 aprilie 1969 – se naşte Liubinca Perinaţ Stancov, poetă şi traducătoare;

– iunie 1969 – echipa de handbal feminin Universitatea Timişoara (antrenor Gh. Lache, având ca jucătoare pe Geta Bratie, Hilda Hrivniac, Cristine Metzenrath Petrovici, Iolanda Rigo, Erji Simo, Teri Szekely, Lucreţia Neghină, Angela Moşu, Ana Nemetz, Lucreţia Anca, Iolanda Benko, Elena Onofraş) câştigă primul său titlu de campioană a României;

– 1969 – prof. dr. M. Ghermănescu publică primul tratat enciclopedic de ecuaţii funcţionale din lume;

 – 1970-1974 – se construieşte Spitalul Judeţean (arh. Nicolae Dancu);

  – 1970 – începe realizarea complexului  Institutului Agronomic (USAB) din Calea Aradului;

– iulie 1971 – este inaugurat hotelul „Continental“ (169 de camere, restaurante şi săli de recepţie, manager Oliviu Mureşan);

– 1972 – echipa de rugby Universitatea Timişoara (căpitan Gh. Răşcanu) cucereşte titlul de campioană a României;

 – 23 martie 1972 – se naşte Linda Saskia-Menczel, sculptor;

– 16.08.1972 – la Orţişoara, la graniţa cu judeţul Arad, flacăra olimpică (aflată în drum spre München pentru deschiderea celei de-a XX-a ediţii a Jocurilor Olimpice) este preluată de rugbistul Gh. Răşcanu;

– la Timişoara, flacăra olimpică este purtată până în Colţul Olimpic (amenajat în mod special „La Ceas“, în Piaţa Operei) de către canotoarea Doina Bărdaş, multiplă campioană europeană şi mondială la schif;

 – 1974 – începe construirea Facultăţii de Electrotehnică (terminată în 1976);

– 23 august 1975 – s-a născut Mile Alin Cărpenişan, ziarist, corespondent de război (d. 22.03.2010);

– 16 martie 1977 – se naşte Dana Delia Pintilie, „Miss România 1995“;

 – 23 noiembrie 1976 – se naşte poeta Laura Mircea;

 – 13 februarie 1978 – se naşte scriitoarea Cristina Chevereşan;

  – 22.09.1978 – îşi începe activitatea cenaclul „Ars Poetica“ condus de scriitorulAurel Turcuş;

  – 25 mai 1979 – se naşte Sorin Scurtulescu, pictor;

   – 20 octombrie 1979 – se naşte Andrei Popovici (Andreas Frey), „Mister Univers 2005“;

  – 18.03.1980 – se naşte Nada Stojici, sculptor;

  – 27 aprilie 1980 – se naşte Nada Stojici, sculptor;  

   – 1980 – se reamenajează Piaţa Unirii;

   – 12 decembrie 1981 – se naşte Oana Balogh-Bleich, pictor;

   – 1980-1982 – se ridică Facultatea de Construcţii;

    – 1985 – timişoreanul Adrian Armand Bărar (n. 15.01.1960) fondează trupa „Cargo“, împreună cu Octavian Iepan – chitară, Tibi Gajdo – chitară bass, Dinel Tollea – clape, Nae Ionel Tarnoczi – voce;

  – 15.12.1989 – enoriaşii Bisericii Reformate se adună în faţa parohiei de pe str. Timotei Cipariu nr.1, pentru a protesta paşnic împotriva mutării forţate în altă parohie a pastorului László Tőkés;

– forţele de miliţie şi de securitate sunt infiltrate printre manifestanţii paşnici;

– credincioşii baptişti ai pastorului Petre Dugulescu vin să-i sprijine pe demonstranţi, la rugămintea pastorului reformat;

– 17-18.12.1989 – forţele de ordine ceauşiste trag cu gloanţe de război asupra demonstranţilor timişoreni anticomunişti;

– 20.12.1989 – în Opera Română ia fiinţă Frontul Democratic Român, condus de Lorin Fortuna;

– Timişoara devine primul oraş liber de comunism din România, iar fraternizarea între locuitorii oraşului este extraordinară;

  – o sută de mii timişoreni scandează într-un glas: „Există Dumnezeu!“;

  – 22.12.1989 – îşi reia activitatea postul şi studioul de Radio Timişoara;

   – 22.12.1989 – începe să emită Televiziunea Liberă Timişoara;

    – apare cotidianul „Luptătorul Bănăţean“ (zece ediţii);

    – 27.12 1989 – Ilie Stepan compune Piesa „Timişoara, Timişoara“ pe textul scriitorului Marian Odangiu;

– melodia a fost imprimată pe 8 ianuarie, în studioul TVR Timişoara de formaţia „Pro Musica“ (solist vocal Mario Florescu), la refrenul piesei „Timişoara, Timişoara“, fiind invitaţi să cânte şase paraşutişti care păzeau la acea dată televiziunea;

– 5.01.1990 – apare cotidianul „Renaşterea bănăţeană“ (redactor şef Ion Dancea);

– 23.01.1990 – apar cotidianul „Timişoara“ şi săptămânalul „Gazeta de Vest“;

– februarie 1990 – apare săptămânalul „Agenda“ (redactor şef Zoltan Kovacs);

– februarie 1990 – se înfiinţează actualul „Sindicat Independent din Învăţământul Preuniversitar“ (SIIP);

– primul preşedinte a fost Nicolin Krsta, iar în prezent SIIP (6500 de membri cotizanţi) este condus de preşedintele Virgil Popescu;

  – 1990 – apare în Germania, la „Verlag Lőhle“, lucrarea „Temeswar-Temeschburg“, autori Nikolaus Engelmann şi Lorenz Klugesherz;

– intenţia autorilor germani pare a fi aceea de a prezenta doar influenţele germane şi austriece asupra Timişoarei, ignorând însă alte influenţe: sârbească (ilirică), evreiască ori pe cea românească;

– 1991 – apare publicaţia „Diana“, (editor AJVPS Timiş, fondatori Ion Dancea, Neboişa Rosici, Dan Gruia, Sorin Bergheanu);

– 1991 – este finalizat Planul Urbanistic General (PUG, reactualizat în anul 1988) prin care se încearcă clarificarea concepţiei stradale majore, propunându-se reactualizarea sistemului radial concentric în Timişoara;

– 1992 – apare „Almanahul Banatului“, serie nouă, ca un omagiu adus luiVirgil Molin, editor şi tipograf bănăţean din perioada interbelică;

– se deschide Biblioteca Centrală Universitară Timişoara (BCUT, director general fiind prof. univ. dr. Vasile Ţâra);

– se înfiinţează Institutul Intercultural din Timişoara (IIT), sub patronajul Consiliului Europei (director Victor Neumann, apoi Călin Rus);

– 20.06.1994 – se deschide oficial Parcul Botanic;

– 1996 – apare cotidianul „Agenda zilei“ (închis în anul 2009);

– 6 februarie 1996 – se naşte la maternitatea „Bega“ primul copil din România conceput prin fertilizare în vitro;

– 8 februarie 1996 – la sediul Aeroportului Utilitar „Cioca“ a fost acordat primul brevet de pilot particular din România (pentru helicopter) lui CristianAndronic;

– 01.03.1996 – începe să emită postul de radio „Vocea Evangheliei“;

– 06.07.1996 – are loc prima ediţie a „Sărbătorii Saltimbacilor“, organizată de Teatrul „Csiki Gergely“;

– 1997 –  în zona „Soarelui“ se deschide o nouă şcoală, nr. 30, cu clasele I-VIII;

– este inaugurat primul restaurant fast food „Mc Donald’s“ din oraş;

– TVR Timişoara organizează prima competiţie din ţară în domeniul audovizualului, „Tele Vest“;

– se semnează la Timişoara Protocolul de cooperare Dunăre – Criş – Mureş – Tisa (DKMT);

– 1998 – Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara(preşedinte Emil Mateescu) devine membră a cooperării Euroregiunii Dunăre- Criş-Mureş-Tisa;

– are loc prima ediţie a festivalului „Datini şi obiceiuri al etniilor din Banat“;

– este înfiinţată Asociaţia Pescarilor „Banatul“;

– 2000 – zona comercială a Timişoarei acoperea o suprafaţă de 186.949 metri pătraţi de spaţii comerciale (560 m.p./1000 locuitori), la sfr;itul anului 2004 crescând cu 20%;

– apare la editura „Almanahul Banatului“ volumul „Vip în Banat“, primul who’s who bănăţean, cuprinzând scurte biografii a 500 de personalităţi din Banatul istoric;

– în cadrul spitalului „Louis Ţurcanu“ este inaugurat sediul clinicii de onco-hematologie pediatrică;

– 2001 – este realizată prima operaţie pe inimă din ţară, folosindu-se laserul;

– este inaugurat în cartierul Cetate Consulatul Onorific al Austriei la Timişoara (consul onorific, avocat Vasile Onofrei);

– Timişoara este primul oraş din România care beneficiază de „Sistemul Informatic Geografic“ (GIS), de o eficienţă comparabilă cu cea din Comunitatea Europeană;

– 2002 – apare primul ziar („Monitorul Primăriei“) editat de Primăria Timişoara şi difuzat gratuit cetăţenilor;

– se organizează primul triatlon standard internaţional din România, de către „Atletic Club Maraton“;

– apare sub patronajul C.J.Timiş primul număr al publicaţiei „Licurici“, editată de un grup de profesori şi elevi vorbitori de limbă română din Jula (Ungaria), Vârşeţ (Serbia) şi Timişoara, revistă Laureată Naţional în anul 2005 de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

– apare primul număr al ediţiei regionale a cotidianului „Ziua de Vest“;

– cartierul „Aeroport“ intră în administraţia municipalităţii, fiind preluat de la MApN;

– 2003 – este amenajat primul parc de sculptură din România („Triade“), situat la intersecţia străzii Mureş cu Calea Martirilor;

– este inaugurat Spitalul de politraumatologie „Casa Austria“, ridicat cu sprijin austriac;

– este inaugurat Consulatul Onorific al Ţărilor de Jos;

– se dă în folosinţă primul bloc de locuinţe pentru tineri şi tineri căsătoriţi prin programul Agenţiei Naţionale a Locuinţei;

– încep lucrările de execuţie a Parcului Tehnologic şi Industrial din Timişoara;

– 2004 – este modernizat Aeroportul Internaţional „Traian Vuia “;

– este renovată faţada Spitalului Clinic Judeţean;

– în cartierul Ciarda Roşie, cetăţenii înfiinţează primul Consiliu Consultativ de Cartier;

– 2005  – este înfiinţată Facultatea de Jazz şi Popp „Richard Oschanitzky“, prima de acest fel din ţară;

– călăreţul Teodor Panca („Iarilo Horse Club“), câştigă Cupa României la hipism, la individual;

– la „Radio Timişoara“ (director, Mihai Anghel) este difuzată prima emisiune în limba ucraineană;

– 2006 – apare publicaţia „Agenda C.J.Timiş“, cu difuzare gratuită în tot judeţul Timiş, în DKMT şi în Valea Timoc (Serbia răsăriteană);

– 10.04.2008 – la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara este înfiinţată„Asociaţia Presei Rurale din Banatul Istoric“ – preşedinte, poetul Vasile Todi;

 – 2009 – începe reabilitarea Bastionului Therezian;

 – 19.02.2009 – este inaugurat Consulatul Onorific al Franţei la Timişoara (consul onorific, Dan Bedros);

   – 17.07.2009 – s-a deschis Consulatul Onorific al Ungariei la Timişoara (consul onorific, Zoltán Pánczel);

   – martie 2010 – se deschide cel mai mare spital privat din vestul României,„Athena“;

   – aprilie 2010 – alpinistul timişorean Horia Colibăşanu cucereşte cel mai periculos vârf din Munţii Himalaya, Annapurna (8091 de metri).

6. Populaţia stabilă la 31 decembrie 2021- total = 315.335 persoane, din care:

– masculin = 146641 persoane

– feminin   = 168694 persoane

7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2021 = 1477

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin municipiului = –        

9. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

   – Lungimea reţelei de alimentare cu apă în Municipiul Timişoara este de 725 km.

10. Rețeaua de drumuri județene și comunale:

DJ 592 – km. 0+000 (sens giratoriu strand Termal) – str. Cluj – str. Arieş – Bv. Liviu Rebreanu – sens giratoriu A.E.M. – Calea Buziaşului – Ciarda Roşie – lim. Municipiul Timişoara;

DJ 691 – km. 0+000 (intersecţia DN. 69 cu calea Lipovei) – Calea Lipovei – până la limita municipiului Timişoara;

DJ 591 – km. 0+000 (sens giratoriu intersecţie Bv. Iuliu Maniu cu Bv. 16 Decembrie 1989) –  str. Budai Deleanu – str. Banatul – str. Nicolae Andreescu – str. Ioan Slavici – Pasaj C.F.R. – Fabrica de Zahăr.

Natura şi lungimea acestora:

DJ 592 – 5,100 km

DJ 691 – 2,500 km

DJ 591 – 8,500 km.

11.  Număr posturi în primărie – total = 644, din care:

– demnitari = 3

– consilieri personali cabinete demnitari = 10

-administrator public

– funcţionari publici = 546

– personal contractual = 84

12. Număr consilieri municipali = 27 (din care 2 au și calitatea de viceprimar)

13.Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

– Cu localitatea Graz – Provincia Steiermark – Austria, au fost reluate relaţiile de înfrăţire în anul 2006 (înfrăţirea datează din anul 1982).

– Cu localitatea Mulhouse – Departamentul Haut-Rhin – Regiunea Alsacia – Franţa, a fost semnată o „Carte de prietenie“ la data de 1 februarie 1991, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, social, cultural, administrativ şi al dezvoltării oraşelor şi un „Acord de înfrăţire “ la data de 30 august 1991, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: urbanism, construcţii şi echipamente, afaceri sociale şi sănătate publică, cultură, artă şi învăţământ, tineret şi sport, turism, transport în comun şi dreptul persoanelor;

– Cu localitatea Faenza – Provincia Ravenna – Regiunea Emilia Romagna – Italia, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire“ la data de 12 martie 1991, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, cultural, sportiv şi social;

 – Cu localitatea Karlsruhe – Landul Baden-Württemberg – Germania, a fost semnată o „Declaraţie de înfrăţire“ la data de 19 august 1992, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: artă şi ştiinţă, sistematizarea urbană, economie, cultură, sănătate, sport, tineret şi un „Contract de parteneriat “ la data de 26 noiembrie 1997, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: umanitar, şcolar, ştiinţific, cultural, religios, sportiv şi al construcţiilor;

– Cu localitatea Rueil-Mailmaison – Departamentul Hauts-de-Seine – Regiunea Île-de France – Franţa, a fost semnată o „Carte de înfrăţire“ la data de 14 ianuarie 1993, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, sportiv, social, economic, turistic, tineret şi umanitar;

– Cu localitatea Taizhou – Provincia Zhejiang – China, a fost semnat un „Memorandum de prietenie şi colaborare“ la data de 6 ianuarie 1998, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, cultural, sportiv şi şcolar;

– Cu localitatea Szeged – Comitatul Csongrád – Regiunea Sud-Est (Dél-Alföld) – Ungaria, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire şi colaborare“ la data de 27 ianuarie 1998, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, ştiinţific, educaţional, cultural, sanitar, administrativ, umanitar, religios, sportiv, turistic, protecţia mediului, minorităţi etnice, construcţia de căi ferate şi rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei şi o „Declaraţie comună şi  Acord “ la data de 10 iunie 2005, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniul turismului;

– Cu localitatea Gera – Landul Thuringia – Germania, a fost semnat un „Contract de parteneriat“ la data de 3 octombrie 1998, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraţie publică locală, economic, social, agrement, artă, mediu înconjurător, urbanism, cultură, sport, sănătate şi tineret;

– Cu localitatea Treviso – Provincia Treviso – Regiunea Veneto – Italia, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire şi colaborare“ la data de 27 martie 2003, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, administrativ, social, turistic, serviciilor comunitare de urgenţă (poliţie, pompieri, protecţie civilă), sanitar, mediu, şcolar şi tineret;

– Cu localitatea Novi Sad – Provincia Autonomă Voivodina – Serbia, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire şi colaborare“ la  data de 3 august 2005, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, administrativ, social, turistic, serviciilor comunitare de urgenţă (poliţie, pompieri, protecţie civilă), sanitar, mediu, şcolar şi tineret;

 – Cu localitatea Palermo – Provincia Palermo – Regiunea Sicilia – Italia, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire“ la data de 7 octombrie 2005, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraţia publică locală, economic, comercial, mediu, social, cultural, sportiv, sanitar şi şcolar;

– Cu localitatea Nottingham – Nottinghamshire – Marea Britanie, a fost semnat un „Acord de parteneriat“ la data de 7 octombrie 2008 şi o „Înţelegere de cooperare “ la data de 29 octombrie 2009, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: dezvoltare locală, regenerare urbană, transport, cultură, arte, educaţie/universitar, tineret şi economic;

– Cu localitatea Cernăuţi – Regiunea Cernăuţi – Ucraina, a fost semnată o „Înţelegere de cooperare“ la data de 24 aprilie 2010, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administrativ, social, economic, cultural, minorităţi;

– Cu localitatea Trujillo – Regiunea la Liberdad – Peru, a fost semnată o „Înţelegere de cooperare“ la data de 8 septembrie 2010, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, comercial, educativ, sportiv, turism, asistenţă socială, sănătate, mediu şi ecologie, planificarea şi dezvoltarea infrastructurii urbanistice;

– În anul 2000, Municipiul Timişoara a aderat la reţeaua europeană EUROCITIES. „Eurocities“ este o organizaţie neguvernamentaală, cu sediul la Bruxelles, formată din 130 de oraşe, care provin din 30 de state europene şi are drept scop îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor care trăiesc în oraşe şi în zonele urbane, prin diverse acţiuni precum: influenţarea programului de lucru european, creşterea transferului de tehnologie şi facilitarea implementării de proiecte concrete în oraşele din întreaga Europă;

– Cu Reţeaua Oraşelor Balcanice – BALCINET, a fost semnată în anul 2001 o „Declaraţie“ şi „Acord de prietenie şi cooperare“,, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraţie locală, mediu, infrastructură, dezvoltare urbană, educaţie, transport, social, cultural, dezvoltare economică, comerţ, sănătate, cercetare şi dezvoltare tehnologică, energie, industrie, telecomunicaţii, informatică;

 – În anul 2003, Municipiul Timişoara, prin semnarea unei „Declaraţii comune de colaborare“, a aderat la „Clubul de la Strasbourg“. „Clubul de la Strasbourg“ este o asociere a principalelor oraşe din statele recent integrate în Uniunea Europeană, precum şi a celor în curs de integrare şi oraşul Strasbourg din Franţa, capitala parlamentară a Europei Unite. Acesta a fost creat la iniţiativa oraşului Strasbourg şi vizează să promoveze şi să întărească legăturile între oraşele membre ale Clubului prin iniţiative de cooperare descentralizată concretizate prin proiecte economice, schimburi culturale, ştiinţifice şi universitare;

– Cu oraşul Budapesta – Ungaria, a fost semnată în 18 martie 2005 o „Declaraţie de intenţie“ privind încheierea „Alianţei oraşelor care au în componenţă un cartier Iosefin“;

– În anul 2010, Municipiul Timişoara, a aderat la „EUROPEAN CITIES MARKETING“, o asociere de 134 de oraşe mari din 32 de state europene.

 14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

– Asociaţia Municipiilor din România;

– Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Timişoara“;

– Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);

– Clusterul de Energii Sustenabile din România „ROSENC“;

– Federaţia Grădinilor Zoologice şi Acvariilor Publice din România;

– Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Timişoara“ pentru derularea Programului Operaţional Regional 2007 – 2013;

– Asociaţia de Dezvoltare Automotivest pentru crearea unei platforme regionale de furnizori în industria automotive de regiune;

– Asociaţia „Cluster Regional Tehnologia Informaţiilor şi a Comunicaţiilor – Regiunea Vest România“, pentru promovarea şi susţinerea întreprinderilor regionale TIC drept actori pe piaţa globală, generatori de produse proprii, sub un brand regional puternic;

– Acord de parteneriat semnat cu comuna Dumbrăviţa pentru implementarea proiectului „Structuri locale de sprijinire a afacerilor în comuna Dumbrăviţa – Incubator de afaceri“ – proiect depus în cadrul POR 2007 – 2013, axa prioritară 1, domeniul de intervenţie 1.1, subdomeniul Poli de creştere;

– Acord de parteneriat semnat cu comuna Dumbrăviţa pentru implementarea proiectului „Centru de zi pentru îngrijirea copiilor în comuna Dumbrăviţa“ – proiect depus în cadrul POR 2007-2013, axa prioritară 1, domeniul de intervenţie 1.1, subdomeniul Poli de creştere.

Municipiul Timişoara, prin Compartimentul Infocentru Turistic din cadrul Direcţiei Comunicare are încheiat un Acord de Colaborare cu Universitatea de vest Timişoara, Secţia Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor din cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor pentru promovarea turistică a Municipiului Timişoara şi a formării şi perfecţionării în domeniul turismului. Acordul a fost încheiat în data de 18.05.2011, în baza HCL nr. 69/01.03.2011.

Municipiul Timisoara este asociat cu comuna Ghiroda, comuna Remetea Mare şi comuna Moşniţa Nouă în vederea înfiinţării asociaţiei “SOCIETATEA METROPOLITANĂ DE TRANSPORT TIMIŞOARA” în scopul dezvoltării intercomunitare a transportului public de persoane. Ulterior au aderat si alte comune, respectiv Comuna Sânmihaiu Român, Comuna Dumbrăviţa, Comuna Dudeştii Noi, Comuna Săcălaz, Comuna Becicherecu Mic, Comuna Sînandrei, Comuna Șag, Comuna Satchinez, Comuna Orţişoara, Comuna Giarmata, Comuna Biled, Comuna Pădureni, Comuna Şandra, Comuna Variaş.

De asemenea suntem membri în Rețeaua Națională CIVINET ROMÂNIA, reţea care este destinata orașelor din România și din zonele în care se folosește limba română, pentru a împărtăși experiența și cele mai bune practici în dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor durabile de mobilitate urbană, a politicilor și măsurilor din acest domeniu.

Suntem membri şi în Oraşe Energie în România – OER este o organizaţie neguvernamentală, cu un număr de 32 membri (31 municipalităţi și o zonă metropolitană), interesate de creșterea eficienţei energetice în serviciile publice urbane (încălzire, iluminat public, alimentare cu apă şi gaz, colectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor menajere etc.) şi de promovarea surselor de energie regenerabile şi a mobilității urbane durabile.

15.Obiective şi investiţii propuse a se realiza: 

Ca urmare a câștigării titlului de Capitală Europeană a Culturii, municipalitatea şi-a asumat mai multe proiecte şi realizarea unor centre culturale.

Realizarea acestor centre culturale: studiouri de teatru, cinematografe, galerii de artă, reprezintă obiective cuprinse în Manualul de licitaţie –candidatură  Timişoara 2023, Capitală Europeană a Culturii (Bid Book TM), la capitolul ”Intervenţii de infrastructură culturală”, devenind obiective asumate în calitate de oraş – Capitală Europeană a  Culturii 2023.

Serviciul Unitatea de Implementare Proiecte de Infrastructură pentru Cultură a preluat activitatea de reabilitare a cinematografelor din Timișoara, care presupune amenajarea prin reconversie în spaţii culturale pornind de la reconversia celor 7 cinematografe din Timişoara preluate de la RADEF.

În anul 2020 au avut loc diverse acţiuni care au consolidat implementarea proiectelor astfel:

Cinematograful Timiș va deveni un centru cultural modern, unde vor avea loc proiecţii de film, dar şi spectacole. Imobilul Cinematograf Timiș a fost cuprins ca obiectiv în bugetul de dezvoltare – investiţii şi este în faza de proiectare. Ordinul de începere a fost emis în data de 06.09.2019 către firma Archistudio SRL. Prima etapă – expertiza tehnică, studiu geotehnic și releveu  și a doua etapă- D.A.L.I – au fost predate conform contractului nr. 115 din 26.08.2019. Documentației de avizare a lucrărilor de intervenții și indicatorii tehnico-economici ai investiției au fost aprobați prin HCL nr.185 din 18.05.2020. În prezent se lucrează la etapa a treia care constă în elaborarea Proiectului pentru autorizare execuție lucrări de construire, inclusiv obținerea avizelor necesare emiterii AC, Proiectul tehnic de execuție(PT), detaliile de execuție. În 2021 se va desfășura licitația de achiziție lucrari și execuția lucrărilor precum și reabilitarea efectivă a obiectivului.

Cinematograful Fratelia va deveni un centru multifuncțional pentru activități culturale. Cinematograful Fratelia – imobilul a fost cuprins ca obiectiv în bugetul de dezvoltare–investiţii. S-a încheiat licitația pentru contractarea proiectantului ce va face reabilitarea și refuncționalizarea cinematografului Fratelia şi acum suntem în stadiul de proiectare. S-a emis ordinul de începere a serviciilor de proiectare și asistența tehnică în data de 19.09.2019, către firma RHEINBRUCKE S.R.L. A fost predată documentaţia tehnico-economică – faza DALI și aprobată împreună cu indicatorii tehnico-economici în plenul Consiliului Local prin HCL 69 din data: 18.02.2020. Reabilitarea vine împreună cu dotările ce vor permite utilizarea acestuia nu numai pentru proiecții de film, dar și pentru spectacole, concerte, conferințe, dezbateri, întâlniri cu cetățenii etc. În prezent, lucrările au fost sistate ca urmare a notificării primite din partea doamnei avocat Lucia Novăcescu având ca obiect revendicarea imobilului în baza Legii 10/2001.

Cinematograful Studio – prin HCL 634/28.11.2018, Consiliul Local al Municipiului Timișoara a aprobat funcțiunea de cinematograf dedicat filmului european, românesc și filmului de artă și independent pentru Cinematograful Studio. Astfel, în urma mai multor discuții s-a format un grup de lucru constituit: din Primăria Municipiului Timișoara, Institutul Francez din România, Asociația Pelicula Culturală, Asociația Marele Ecran, Asociația Documentor, Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), având ca scop promovarea culturii cinematografice în rândul cetățenilor Timișoarei.

S-a ales cinematograful Studio ca fiind cel mai potrivit și au urmat o serie de întâlniri de lucru pentru trasarea principalelor direcții pentru reabilitarea cinematografului. A fost ales biroul de arhitectură Atelier 21 pentru realizarea proiectului. Așadar, după evenimentul de lansare a conceptului de arhitectură, proiectul a fost definitivat şi în decembrie 2019 a fost donat Municipiului Timișoara şi aprobat prin HCL 615/10.12.2019. În prezent, a fost scoasă la licitație execuția de lucrări, fiind în desfășurare etapa de verificare tehnică a ofertelor depuse de către firmele înscrise. În 2021 se vor demara lucrările de execuție pentru obiectivul de insvestiții Cinematograf Studio;

Cinematograful Freidorf va deveni un centru cultural de cartier, expresie a importanței pe care noi o acordăm cartierelor, locul unde trăiește majoritatea covârșitoare a populației.

Imobilul va fi cuprins ca obiectiv în bugetul local. În luna noiembrie a fost donată Documentația de avizare a lucrărilor de intervenție pentru proiectul cu titlul „Reabilitare cinematograf și schimbare destinație în Centru cultural și educațional Freidorf”. În prezent, se va depune fișa de proiect pentru finanțare pe POR 2014-2020, Axa prioritară 9:  Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate  din mediul urban, Prioritatea de investiții 9.vi: Strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității, Obiectiv specific – OS 9.1.: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri integrate, la GAL Freidorf, Apel de selecție Fișa intervenței 3 – „Centru Multifuncțional”. În 2021 se va demara licitația pentru proiectare și execuție.

Cinematograful Unirea – imobilul a fost cuprins ca obiectiv în bugetul de funcționare – reparaţii curente, se află în stare de funcționare, în incinta sa derulându-se activități educative și religioase. Lucrările de reparații curente vor fi demarate în anul 2021. Se află în derulare faza de antemăsurători, realizare deviz estimativ pentru lucrările de reparații necesare. Cinematograful Unirea va deveni un centru cultural de cartier.

Cinematograful Arta – prin HCL nr. 399/27.07.2018 Consiliul Local a aprobat transmiterea în administrare către Teatrul Maghiar de Stat ”Csiky Gergely” Timişoara, a sălii de spectacole şi a grădinii de vară aparţinând cinematografului Arta. Pentru demararea proiectului de reabilitare, s-a format un grup de lucru format din angajați ai Primăriei Municipiului Timișoara și ai Teatrului Maghiar. Biroul de arhitectură SDAC Studio a fost ales pentru a face studiile și proiectul de arhitectură în vederea reabilitării cinematografului. În cursul anului 2021 vor începe intervențiile pe clădirea existentă și la grădina de vară.

MultipleXity este o secţiune centrală a dosarului de candidatură, comună cu cea din Strategia Culturală a Municipiului Timişoara, un proiect care va fi implementat de Primăria Municipiului Timişoara şi care presupune dezvoltarea unui centru pentru arte, tehnologie și experiment. MultipleXity va revitaliza unul dintre cele mai mari spații care face parte din istoria orașului Timişoara și patrimoniul său industrial: Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi și atelierele de lucru aferente. Datorită complexității programului, a mizei ridicate, ținând cont de contextul social și cultural, proiectul ce urmează a fi implementat trebuie să răspundă unui set mare de nevoi ale orașului cu un concept sustenabil, inovator și integrator.

Așadar, s-a ales concursul de soluții pentru proiectul de arhitectură, care este o unealtă potrivită în livrarea acestui tip de proiect. Împreună cu Ordinul Arhitecților din România, municipalitatea a lansat concursul în urma căruia a fost desemnat ca și câștigător proiectul întocmit de Biroul individual de arhitectură Șerban I. Daniel Lucian. În prezent au fost predate studii aferente proiectului precum și Documentația de avizarea lucrărilor de intervenții care va fi aprobată în plenul Consiliului local al Municipiului Timișoara. Între timp, municipalitatea lucrează în continuare cu Asociația TM2023 și cu STPT pentru definitivarea conceptului și conturarea programului cultural al MultipleXity, care este în desfășurare.

Centrul Multifuncțional Kuncz – imobilul a fost cuprins ca obiectiv în bugetul local și este în faza de proiectare. Ordinul de începere a fost emis în data de 21.10.2019 către firma R.G. RAAL PRODSERV S.R.L. În data de 30.01.2020 a fost predată prima etapă și anume, studiul de fezabilitate, studiul topografic, studiul geotehnic, avize și acorduri prevăzute în Certificatul de Urbanism. În prezent se lucrează la elaborarea proiectului tehnic care va conține și detaliile de execuție, caietele de sarcini pentru toate specialitățile și Planul de Sănătate și Securitate în Muncă. De asemenea, au fost obținute aproape toate avizele necesare în această fază. Prețul convenit pentru îndeplinirea contractului este de 111.500,00 lei, fără TVA. Centrul Multifuncțional Kuncz va deveni un centru cultural modern, unde vor avea loc diverse activități socio-educative, recreative şi culturale menite să combată marginalizarea socială. Fișa de proiect cu titlul „Clădire in regim de inaltime P+2E cu functiunea centrul cultural si educational Kuncz” a fost selectată pentru finanțare în urma procesului de selecție de către GAL Timișoara, în cadrul Apelului de Selecție: Măsura 3-Centru Comunitar Integrat.  În data de 17.09.2020 a fost înregistrată cererea de finanțare pentru proiectul “Cladire în regim de înălțime P+2E cu funcțiunea de Centru Cultural si Educațional Kuncz” prin intermediul aplicației electronice MySMIS. Codul SMIS al cererii de finanțare este 140971. În prezent a fost finalizată etapa precontractuală, urmând ca în cel mai scurt timp să fie semnat contractul de finanțare. În 2021 se va demara licitația pentru achiziția execuției lucrărilor precum și începerea lucrărilor;

Municipiul Timișoara este partener în cadrul proiectului ”PGI06047 ECoC- SME: Actions for inducing SME growth and innovation via the ECoC event and legacy/Acțiuni de stimulare a creșterii și inovării IMM-urilor prin evenimentul Capitală Europeană a Culturii și moștenirea acestuia”, implementat de SUIPIC începând cu data de 01.08.2019, pe o perioadă de 36 de luni (faza I-24 de luni, faza II-12 luni) și finanțat prin Programul Interreg Europe.

16.Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă în derulare:

Proiecte în derulare unde Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara este beneficiar

SEVA – Stop! Eliminam violența și agresivitatea (ID 127586), finanțat prin Programul Operațional Capital Uman au fost înființate două tipuri de servicii sociale: centru de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, cod 8899CZ-VD-I și centru de asistență destinat agresorilor, cod 8899CZ-VD-III

Valoare: 1856342.06 lei, în implementare aprilie 2019- septembrie 2021

GERAS – Generăm eficient, rapid, activ, sustenabil servicii integrate pentru vârstnici (ID 126135) finanțat prin Programul Operațional Capital Uman au fost dezvolte 4 tipuri de servicii sociale pentru vârstnici:

Serviciul social de tip cantină socială dezvoltat prin extinderea componentei de transport hrană la domiciliu pentru persoane vârstnice cu deficiențe locomotorii furnizat împreună cu servicii/activități de asistență medicală și asistență juridică – 40 beneficiari;

Serviciul social de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice furnizat împreună cu servicii/activități de asistență medicală și asistență juridică – 20 beneficiari;

Centru de zi de socializare și petrecere a timpului liber, tip club furnizat împreună cu servicii/activități de asistență juridică, activități de recuperare, culturale și educaționale (inclusiv activități dezvoltare deprinderi TIC și de promovare a voluntariatului) – 60 beneficiari

Centru de asistență și recuperare furnizat împreună cu servicii/activități de asistență juridică, culturale și educaționale (inclusiv activități dezvoltare deprinderi TIC și de promovare a voluntariatului) – 45 beneficiari

Valoare: 2780725,50  lei, în implementare iunie 2019 – aprilie 2022

Proiecte în derulare unde Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara este partener

ROOF, finanțat prin programul URBACT III, proiectul presupune dezvoltarea unui Plan de Acțiune Local unde se vor propune măsuri pentru reduce/elimina probleme lipsei de adăpost în orașe. Bugetul se implementează și la nivel internațional într-o rețea formată din 9 orașe, printre care și Timișoara. Bugetul total al proiectului este de 750.000 Euro, iar bugetul DAS Timișoara este de 60903,83 Euro.

Sprijin pentru persoanele vulnerabile în contextul epidemiei COVID-19 – Proiect al cărui beneficiar este Ministerului Muncii si Justiției Sociale, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman. Beneficiari 1100 persoane vârstnice și/sau cu dizabilități din municipiul Timișoara sprijinite prin măsuri specific de asistență socială (evaluare, consiliere) și prin acordare de materiale igienico-sanitare.

Valoare sprijin financiar DAS MT: 887040 lei, în implementare august 2020 – februarie 2021

Dotarea centrelor sociale ”INOCENȚIU M. KLEIN” și „SFANTUL FRANCISC” Timișoara în contextul crizei sanitare COVID19, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Ca urmare a implementării proiectului doua centre sociale rezidențiale din subordinea DAS MT: Căminul pentru Persoane Vârstnice ”Inocențiu M. Klein” și Centrul pentru persoane fără adăpost dotate cu materiale de protecție și igienico sanitare în contextul COVID -19.

Valoare:  594822,68 din care buget DAS MT 587682,68 lei; în implementare august 2020-aprilie 2021

Regenerare fizică, economică și socială a zonei marginalizate str. Polonă din cartierul Freidorf – Construire centru multifuncțional de tip servicii sociale fără cazare, finanțat prin Programul Operațional Regional (ID 121016). Proiectul presupune investiții în infrastructură socială prin construirea unui centru multifuncțional în cadrul căruia vor fi acordate 2 tipuri de servicii sociale: Centru de zi pentru copii aflați în situație de risc de separare de părinți, cod 8891 CZ-C-II și Servicii de asistență comunitară, cod 8899CZ-PN-V. Valoare 4.381.944,27 lei.

Regenerare fizică, economică și socială a zonei marginalizate Ronaț Timișoara – construire centru multifuncțional finanțat prin Programul Operațional Regional (ID 121017). Proiectul presupune investiții în infrastructură socială prin construirea unui centru multifuncțional în cadrul căruia vor fi acordate 3 tipuri de servicii sociale: Centru de zi pentru copii aflați în situație de risc de separare de părinți, cod 8891 CZ-C-II, Centru de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii, cod 8899CZ-F-I  și Servicii de asistență comunitară, cod 8899CZ-PN-V. Valoare 5.729.005,05 lei.

Clădire în regim de înălțime P+2E cu funcțiune de centru cultural și educațional Kuncz, finanțat prin Programul Operațional Regional folosind mecanismul DLRC (ID 140971). Proiectul presupune investiții în infrastructură socială prin construirea unui centru cultural și educațional în cadrul căruia vor fi acordate 2 tipuri de servicii sociale: Centru de zi pentru copii aflați în situație de risc de separare de părinți, cod 8891 CZ-C-II și Servicii de asistență comunitară, cod 8899CZ-PN-V.

DIRECŢIA G.D.P.P.R.U.

Înnoirea flotei de tramvaie – etapa I, cod SMIS 123654 – proiectul propune achiziţionarea a 7  tramvaie noi articulate cu podea coborîtă;

Înnoirea flotei de tramvaie – etapa II, cod SMIS 129030 – proiectul propune achiziţionarea a 7  tramvaie noi articulate cu podea coborîtă;

Înnoirea flotei de tramvaie – etapa III, cod SMIS 129031 – proiectul propune achiziţionarea a 7  tramvaie noi articulate cu podea coborîtă;

Reabilitarea liniilor de tramvai și modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timișoara, Traseu 5, Calea Bogdăneștilor, cod SMIS 123184 – Prin proiect se vor executa următoarele: reabilitarea liniei cale de tramvai care va fi dublă şi se va amplasa în axul străzii, în platformă proprie, lărgirea la 2 benzi pe sens a străzii, amenajarea de trotuare și piste pentru biciclete, de zone verzi.

Achizitie mijloace de transport public – autobuze electrice 18 m Brasov, Timisoara, cod SMIS 2014+: 128114– proiect in parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – lider, UAT Municipiul Brasov, UAT Municipiul Timisoara – vizează un transport public în sistem integrat, eficient şi accesibil, prin achiziţia a 44 autobuze electrice cu lungimea de aproximativ 18 m. Acestea vor fi însoţite de 15 staţii de încarcare rapidă şi 44 staţii de încărcare lentă pentru autobuze electrice. Autobuzele electrice vor avea o capacitate de transport de minim 130 persoane, din care minim 44 de persoane pe scaune.

„Prioritizing low carbon mobility services for improving accessibility of citizens” – PGI5830 PriMaaS – Obiectivul principal al proiectului este schimbarea modalităţii în care oamenii calătoresc şi plătesc pentru transportul în comun.

Extindere iluminat public in Parcul Botanic, cod SMIS 126909 – Realizarea unui sistem de iluminat public în Parcul Botanic din Municipiul Timişoara.

„Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană – etapa a II-a”, cod SMIS 127006, proiect finanțat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, axa prioritară 7.

Direcția Dezvoltare:

 Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul rezidențial prin reabilitarea termică a blocurilor de   locuințe situate pe străzile: Aleea F.C. Ripensia, bd. Corneliu Coposu, str.Surorile Martir Caceu, str.Măgura, str. Mareșal Averescu, str. Învățătorului

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe: zona Dâmboviţa I

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe: zona Averescu

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe: zona Aradului – Torontalului

Imbunatatirea eficientei energetice in sectorul rezidential prin reabilitarea termica a blocurilor de locuinte str. Martir Ioan Stanciu nr.2 – Calea Martirilor 1989 nr.31, str. Stiintei nr. 3-5

Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul rezidențial prin reabilitarea termica a blocurilor de locuinte: zona Soarelui – Odobescu – Complex

Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sectorului rezidenţial prin reabilitare termică a blocurilor de locuinţe: str.Stelelor nr.6, bl.T 20, Aleea Cristalului nr.1, bl.74, sc.D şi B-dul Take Ionescu, nr.11-13

Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul rezidențial prin reabilitarea termica a blocului de locuinte situat pe str. Arieş nr.20

Imbunatatirea eficientei energetice in sectorul rezidential prin reabilitarea termica a blocurilor de locuinte: Zona Take Ionescu-Torontal

Imbunatatirea eficientei energetice in sectorul rezidential prin reabilitarea termica a blocurilor de locuinte str. Luminita Botoc nr. 2, Luminita Botoc Nr. 4, Martir Dumitru Juganaru nr. 13, Str. Vasile Lucaciu nr. 18

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe situate pe străzile: Str. Kiriac, nr.2, 2A, Intrarea Sepia, nr. 10, Str. Mareşal Alexandru Averescu, nr. 70, Intrarea Cerceilor, nr. 2, bl. D65, Aleea Martir Nagy Eugen, nr. 16, Str. Alexandru Odobescu, nr. 79, Aleea Azurului, nr. 7”

Îmbunătățirea eficienței energetice a sectorului rezidențial prin reabilitarea termică a blocurilor de locuințe: str.Oglinzilor nr. 16-18; str. Gh.Lazăr nr.36; Intr. I.Simu nr.12 bl.8C

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe situate pe străzile: str.Maslinului nr.11 sc.A,B, Str. Cernauti nr.10:12:14, str.Topologului nr.5 sc.A,B, Str. Topologului nr.1,sc.A, str.Arges nr.4, B-dul Cetatii nr.30, str.Rasaritului nr.5

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe situate pe străzile: Calea Circumvalaţiunii 67, Al. F.C.Ripensia 16-22, Ghe. Lazăr 42

Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sectorului rezidenţial prin reabilitare termică a blocurilor de locuinţe: str.Intrarea Doinei nr. 19-21-23-25-31

Imbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din strazile: Bdul Cetatii, str. H. Coanda, Bdul G. Dragalina, str. Teiului str. Burebista, C. Circumvalatiunii

Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sectorului rezidenţial prin reabilitare termică a blocurilor de locuinţe: str.C.Brediceanu nr.13-15; Calea Torontalului nr.14; str.Dropiei nr.7; str.Dâmbovița nr.22/A

Imbunatatirea eficientei energetice in sectorul rezidential prin reabilitarea termica a blocului de locuinte, str. Nicolae Titulescu nr. 10A

Regenerare fizică, economică și socială a zonei marginalizate str. Polonă din cartierul Freidorf – Construire centru multifuncțional de tip servicii sociale fără cazare

Regenerare fizică, economică şi socială a zonei urbane marginalizate din cartierul Ronaţ Timişoara – Construire centru multifuncţional

Construcţie clădire  cu destinaţia creşă Zona de Nord

Construcţie clădire cu destinaţia creşă, str. Cocea

Construcţia şi echiparea infrastructurii pentru educaţie timpurie antepreşcolară în Municipiul Timişoara – Calea Bogdăneştilor,

Gradinita PP33 extindere gradinita existenta in regim de inaltime P+1E+M, reparatii sio reabilitare termica corp existent

Reabilitare constructii, instalatii si utilitati cladire Scoala Grup scoala ,, Emanuil Ungureanu “, caldire P+2E

Extindere, reabilitare, modernizare si echiparea ambulatorului de specialitate al Clinicii de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie Timisoara din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenta Timisoara, prin demolare partiala si extindere orizontala si verticala

Reabilitarea, extinderea și dotarea infrastructurii ambulatoriului O.R.L. din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgente

Dotarea cu echipamente a Unitatii de Primiri Urgente a Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii “Louis Turcanu” Timisoara

Imbunatatirea accesului populatiei din judetul Timis la servicii medicale de urgenta

Construire sală sport la Școala Generală nr.25 din Timișoara

Modernizare terase circulabile existente, montare termosistem pe fatade si extindere Scoala generala nr.30 din Timisoara, corp A, B si C cu doua corpuri D si E in regim D+P+2

CONSTRUCȚIE ȘI DOTARE LICEU WALDORF TIMIȘOARA

Promovarea şi aplicarea masurilor pentru prevenirea coruptiei si consolidarea principiilor de etica si integritate in activitatea administratiei publice locale la nivelul municipiului Timisoara” cod smis SIPOCA 411/SMIS2014+ 117063

Optimizarea standardelor de calitate in sistemul public al Municipiului Timisoara” cod SIPOCA 482 Cod SMIS 2014+ 119160

„REDISCOVER – Rediscover, expose and exploit the concealed Jewish heritage of the Danube Region” cod proiect DTP2-084-2.2 – Programul Transnațional Dunărea 2014-2020 al Comisiei Europene

The Role of modal interchange to foster a low-carbon urban mobility – Match-up, in cadrul Programului INTERREG EUROPE, PGI05382

URB- Inclusion Faza II Programul de Cooperare URBACT III

Refunctionalizare imobil pentru Centru Cultural – Turn de Apa, Iosefin

Dotarea centrelor sociale “Inocentiu M. Klein” si “Sfantul Francisc” Timisoara in contextul crizei sanitare COVID 19

„Dotarea Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara  în  contextul  COVID 19” – COD SMIS 141119

“Dotare unitati sanitare in contextul COVID -19: Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiologie doctor Victor Babes si Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii Louis Turcanu Timisoara”

17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 235 dosare pentru ajutoare sociale și 533 beneficiari ajutor social.

18. Pieţe – târguri: 12 piețe și 1 târg cu produse tradiționale

Piața 700

Piața Iosefin

Piața Badea Cârțan

Piața Giroc

Piața Dacia

Piața Doina

Piața Bălcescu

Piața Lipovei

Piața de Gros

Piața Mehala II

Piața Volantă Stadion

Piața Volantă Soarelui

Târg cu produse tradiționale în Piața Traian

19. Instituţii şcolare:

– Colegii = 8

– Licee  = 27

– Grupuri şcolare = 4

– Şcoli cu clasele I-VIII = 19

– Şcoli private = 22

 – Grădiniţe cu program prelungit = 39

– Grădiniţe cu program normal = 5

– Grădiniţă cu program săptămânal = 2

20. Instituţii sanitare:

-Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă;

– Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă;

– Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş“;

– Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Prof. dr.Louis Ţurcanu“;

– Spitalul Clinic Obstretică-Ginecologie „Dr.Dumitru Popescu“;

– Institutul de Boli Cardiovasculare;

– Serviciul de Ambulanţă a Judeţului Timiş

21. Instituţii culturale:

– Filarmonica de Stat „Banatul“;

– Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“;

– Teatrul German de Stat;

– Opera Română;

– Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“;

– Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin“;

– Teatrul Thepsis;

– Biblioteca de Artă ;

– Muzeul de Artă;

– Muzeul Banatului;

– Muzeul de Etnografie

– Muzeul Satului Bănăţean;

– Muzeul Viorii;

– Galeria 28 Anastasia;

– Galeria Călina;

– Galeria de Artă Noel;

– Galerii Popa’s;

– Galeria Helios;

– Galeria A2;

– Galeria Armia;

– Galeria Axa Art;

– Galeria Triade;

– Galeria Vitralia;

– Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş;

– Centrul Cultural German;

– Centrul Cultural Francez;

– Casa de Cultură a Municipiului;

– Casa de Cultură a Studenţilor.

22. Baze sportive şi de agrement:

Sala Polivalentă ”Constantin Jude”

 Complex Sportiv ”Bega”

  Stadoin rugby ”Gheorghe Rășcanu”

23. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

– Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timişoarei;

– Catedrala Mitropolitană „Sf. Trei Ierarhi“ Timişoara (1936-1940);

– Biserica ortodoxă română „Adormirea Maicii Domnului“ – Calea Aradului (2003);

– Biserica ortodoxă română „Naşterea Maicii Domnului“ – Calea Lugojului;

– Biserica ortodoxă română „Pogorârea Sfântului Duh“ – Cetate (1997);

– Biserica ortodoxă română „Adormirea Maicii Domnului“ – Elisabetin (1784);

– Biserica ortodoxă română „Sf.Arhimandrit Ştefan“ – Calea Martirilor;

– Biserica ortodoxă română „Sf. Ilie“ – Fabric (1931);

– Biserica ortodoxă română „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ – Fabric Est (1945);

– Biserica ortodoxă română „Pogorârea Sfântului Duh“ – Fabric Vest;

– Biserica ortodoxă română „Sf. Apostoli Petru şi Pavel“ – Fratelia (1963);

– Biserica ortodoxă română „Pogorârea Sfântului Duh“ – Freidorf (1975);

– Biserica ortodoxă română „Naşterea Maicii Domnului“ – Iosefin (1936);

– Biserica ortodoxă română „Înălţarea Domnului“ – Mehala (1937);

– Biserica ortodoxă română „Naşterea Maicii Domnului“ – Pădurea Verde (1746);

– Biserica ortodoxă română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ – Plopi (1969);

– Biserica ortodoxă română „Adormirea Maicii Domnului“ – Ronaţ (1988);

– Biserica ortodoxă română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ – Viile Fabric (1997);

– Biserica ortodoxă română – Sinaia (1931-1936);

– Sinagoga din Cetate (1863-1865);

– Sinagoga din Fabric (1899);

– Biserica romano-catolică – Piaţa Bălcescu (1912-1919);

– Biserica romano-catolică – Piaţa Romanilor (1896-1901);

– Biserica romano-catolică – Mehala;

– Domul romano-catolic „Sf. Gheorghe“ – Piaţa Unirii;

– Biserica greco-catolică „Naşterea Maicii Domnului“;

– Biserica reformată – Cetate (1902);

– Biserica ortodoxă sârbă – Cetate (1748);

– Biserica ortodoxă sârbă – Fabric (1745);

– Biserica ortodoxă sârbă Mehala (1786);

– Parohia ortodoxă ucraineană – Lidia;

– Biserica creştină baptistă „Maranata“ – Zona Soarelui;

– Biserica baptistă independentă – Memorandumului;

– Biserica creştină adventistă de ziua a 7-a – Piaţa Alexandru Mocioni;

– Biserica creştină adventistă de ziua a 7-a – Independenţei;

-Biserica creştină baptistă Betania – Ion Barac;

– Biserica creştină baptistă Eclesia – Mureş;

– Biserica evanghelică luterană – Piaţa Ionel I.C.Brătianu;

– Biserica penticostală ELIM – Virgil Madgearu;

– Biserica penticostală Speranţa – Cernăuţi;

– Centrul creştin Metanoia;

– Centrul creştin Renaşterea;

– Misiunea creştină pentru Cristos pentru România;

– Parohia reformată – Centrul reformat Timişoara;;

– Parohia reformată – Cetate;

– Parohia reformată  – Ciarda Roşie;

– Parohia reformată  – Fratelia.

24. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

– Monumentul „Eroii neamului“ – Calea Şagului;

– Monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial – Cartier Freidorf;

– Monumentul închinat eroilor din Al Doilea Război Mondial;

– Monumentul „Eroi ai clasei muncitoare“ – Calea Lipovei ;

– Monumentul închinat ostaşilor sovietici – Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei;

– Monumentul închinat eroilor rezistenţei anticomuniste din Banat;

– Monumentul eroilor revoluţionari maghiari de la 1848 – Cimitirul din Calea Şagului;

– Monumentele Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989.

25. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

Ruga Timișoarei este un proiect ce face parte din Agenda anuală a manifestărilor culturale ale Casei de Cultură a municipiului Timișoara, eveniment foarte indrăgit de comunitatea locală și devenit tradiție în municipiul nostru. Ruga Timișoarei este prilejuită de unul din cele două Hramuri ale Catedralei Mitropolitane din Timișoara și anume sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, din data de 15 septembrie. Evenimentul reunește în fiecare  an unii dintre cei mai valoroși soliști vocali și instrumentiști ai melosului popular bănățean.