Cronologia județului Timiș

Cronologia județului Timiș

        Evenimente de însemnătate pentru Județul Timiș    

De-a lungul istoriei, județul Timiș, situat în sud-vestul României și care este parte a regiunii istorice a Banatului, a parcurs etape însemnate ale evoluției sale, printre cele mai importante evenimente numărându-se:

30000 – 650 î. Hr. – Atestarea în Banat a unor comunități/populații aparținând mai multor culturi, cercetările arheologice dovedind existența acestora
101 – 102 d. Hr. – Înaintarea armatei lui Traian în Banat, o parte a acestui teritoriu rămâne sub controlul armatei romane încă din primul război daco-roman
331 – 896 – Incursiuni de jaf ale goților, sarmaților, hunilor, gepizilor, avarilor, triburilor maghiare
Aproximativ 927 – 935 – Cucerirea de către unguri a Voievodatului condus de Glad, atestat pe teritoriul Banatului
Secolul al XI-lea – Voievodatul lui Ahtum în Banat și cucerirea acestuia (aprox. 1028-1030) de către ungurii conduși de Ștefan I
Aproximativ 1030 – Atestarea la Cenad a primei școli latine condusă de magister Walter
1030 – Prima atestare documentară a unei episcopii romano-catolice
1089 – Atacuri repetate ale cumanilor în zona Făgetului
1177 – Menționarea în izvoarele medievale timpurii a Comitatului Timiș
1241 – Invazia mongolilor și cucerirea Cenadul și a altor localități din Timiș
1266 – Atestarea documentară a Cetății Timiș (Thymes)
1280 – Pustiirea zonelor timișene de către cumani
1307 – 1308 – Începerea lucrărilor de construire a Castelului Huniade
1315 – 1323 – Timișoara devine reședința regelui Carol Robert de Anjou
1391 – 1463 – Atacurile otomane asupra comitatului Timiș
1478 – Pavel Chinezu devine comite de Timiș
1491 – Otomanii ajung până la zidurile cetății Timișoara
1509 – 1511 – Epidemia de ciumă afectează locuitorii comitatului Timiș
1514 – Răscoala condusă de Gheorghe Doja, mii de țărani și conducători ai acestora au fost uciși sau mutilați
1552 – Începutul stăpânirii otomane asupra unei părți însemnate din teritoriul Banatului, Timișoara devenind reședință de pașalâc otoman
1700 – Apariția primelor comunități greco-catolice în regiunea Banatului
1716 – Eliberarea Banatului de sub dominația Imperiului Otoman de către Imperiul Habsburgic, la 13 octombrie se semnează tratatul de capitulare a garnizoanei otomane în cortul prințului Eugeniu de Savoya
1 noiembrie 1716 – Numirea generalului conte Claude Florimond de Merçy d’Argentau în funcția de guvernator militar al Banatului
23 septembrie 1718 – Stabilirea noii denumiri a administrației bănățene de către generalul Merçy și anume: Administrația Imperială a Țării Banatului
27 iunie 1848 – Formularea dezideratelor naționale ale românilor bănățeni în cadrul Adunării Naționale de la Lugoj, Eftimie Murgu fiind numit căpitan suprem al Banatului
Aprilie – mai 1849 – Ocuparea Banatului, cu excepția cetății Timișoara, de către armata revoluționară maghiară condusă de generalul Iosif Bem
August 1849 – Intrarea trupelor austrice în Lugoj și retragerea armatei revoluționare maghiare spre Făget
18 noiembrie 1849 – Constituirea, prin patentă imperială, a regiunii administrative Voivodina Sârbească și Banatul Timișean, limba germană devenind limba oficială în administrația provinciei
27 decembrie 1860 – Semnarea decretului de către împăratul Francisc Iosif al Austriei prin care Banatul Timișean și Voivodina Sârbească sunt încorporate la Ungaria. S-a dispus reînființarea comitatului Timiș cu reședința la Timișoara de către cercurile guvernante maghiare
26 februarie 1861 – Promulgarea unei constituții de către Împăratul Francisc Iosif prin care se reînnoiește asigurarea autonomiei țărilor din imperiu
7 februarie 1869 – Înființarea Partidului Național al Românilor din Banat și Ungaria
18 martie 1869 – Alegerea lui Alexandru Mocioni în Parlamentul de la Pesta de către alegători români din cercul electoral al Lugojului
23 iulie 1919 – Numirea lui Aurel Cosma în funcția de prefect al județului Timiș-Torontal
28 iulie 1919 – Instalarea administrației românești în județul Timiș-Torontal, Aurel Cosma devenind prefectul Județului
3 august 1920 – Sosirea la Timișoara a primelor unități ale armatei regale române
20 decembrie 1936 – Punerea pietrei de temelie a Catedralei ortodoxe române din Timișoara, în anul 1940 fiind finalizate lucrările de construire
7 noiembrie 1939 – Înființarea Episcopiei ortodoxe române a Timișoarei prin decret-lege
Iulie 1938 – La moartea Reginei Maria, conducerea Prefecturii județului Timiș-Torontal a dispus organizarea de ceremonii religioase în localitățile din subordinea sa pentru pomenirea reginei
Septembrie 1944 – Ofensiva trupelor germane în partea de vest a Banatului
6 octombrie 1946 – Sfințirea Catedralei Episcopiei Ortodoxe Române a Timișoarei în prezența Majestății Sale Regele Mihai I
30 mai 1947 – Adunarea Deputaților a adoptat legea de ridicare a Episcopiei Ortodoxe române a Timișoarei la rang de Arhiepiscopie
19 septembrie 1947 – Adunarea Deputaților a votat în unanimitate întemeierea Mitropoliei Banatului
26 octombrie 1947 – Întronizarea lui Vasile Lăzărescu (scris adesea Lazarescu) ca mitropolit al Banatului la Catedrala ortodoxă română din Timișoara
1 decembrie 1948 – Desființarea Episcopiei de Lugoj și trecerea parohiilor cultului greco-catolic la cultul ortodox
Septembrie 1950 – Votarea de către Marea Adunare Națională a Proiectul de Lege privind raionarea administrativă a teritoriului Republicii Popularea Române, fiind constituită Regiunea Timișoara, cu reședința la Timișoara.
7 septembrie 1950 – Județul Timiș este integrat în Regiunea Timișoara ca urmare a adoptării Legii nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române
16 decembrie 1950 – Constituirea Sfatului Popular al Regiunii Timișoara
18 iunie 1951 – Deportarea unor locuitori ai județelor Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți în Câmpia Bărăganului
30 – 31 octombrie 1956 – Mișcarea studențească a studenților din centrul universitar Timișoara
16 februarie 1968 – Adoptarea Legii nr. 2 pentru organizarea administrativă a teritoriului României, prin care este înființat județul Timiș cu reședința la Timișoara
27 mai 1968 – Adoptarea Hotărârii Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România privind delimitarea municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș, acesta urmând să cuprindă 2 municipii, 4 orașe și 76 comune
16 decembrie 1989 – Declanșarea Revoluției Române din Timișoara
20 decembrie 1989 – Rostirea de cei peste 100.000 de oameni în Piața Operei din Timișoara a rugăciunii „Tatăl Nostru”, Timișoara devenind primul oraș liber de comunism
20 decembrie 1989 – Constituirea Frontului Democratic Român
20 decembrie 1989 – Întâlnirea unor revoluționari cu primul-ministru comunist Constantin Dăscălescu în sediul Consiliului Popular al Județului Timiș
26 decembrie 1989 – Constituirea Consiliului Frontului Salvării Naționale din județul Timiș
1990 – Constituirea asociațiilor/forumurilor dedicate Revoluției Române din decembrie 1989, precum: Forumul Revoluției din Decembrie 1989 – Timișoara, Asociația „Victoria” a luptătorilor Revoluției din Timișoara, Asociația „Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989” Timișoara, Fundația Națională a Revoluției din Decembrie 1989, Asociația Luptătorilor din Timișoara Arestați în Revoluția din 1989 (1991)
1990 – Apariția primelor publicații de presă din județul Timiș, printre care se numără: Renașterea Bănățeană, Timișoara, Sindicatul Bănățean, Agenda, Contact
1990 – 1991 – Constituirea filialelor județene Timiș ale unor partide politice, printre acestea se numără: Forumul Democrat al Germanilor din Banat, Partidului Național Liberal, Partidul Ecologist Român, Partidul Unității Democratice, Partidului Social-Democrat Român, Frontul Democratic Român, Frontul Democratic Român, Partidul Libertății și Democrației Române, Partidul Republican, Partidul Democrat al Muncii, Partidul Democrat Cooperatist, Partidul Independent Maghiar, Partidul Uniunea Creștin Democrată, Partidul Unității Naționale Române, Partidul Român pentru Noua Societate, Alianța pentru Unitatea Românilor, Partidul Democrat Agrar din România, Partidul Național Liberal – Aripa Tânără, Partidul România Mare, Partidul Național Creștin Democrat, iar din anul 1991: Uniunea Creștin-Democrată a Rromilor din Banat, Partidul Democrat al Unității Satului Românesc, Mișcarea România Viitoare, Partidul Alianței Civice, Partidul Social-Democrat „Constantin Titel Petrescu”
4 ianuarie 1990 – Publicarea primului număr al cotidianului Renașterea, denumit ulterior „Renașterea Bănățeană”
Ianuarie 1990 – Retrocedarea Catedralei Greco-catolice din Lugoj cultului greco-catolic
Ianuarie 1990 – Înființarea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Timiș
17 ianuarie 1990 – Autodizolvarea Frontului Democratic Român, constituit în zilele Revoluției din Decembrie 1989
23 ianuarie 1990 – Publicarea primului număr al ziarului „Timișoara”
29 ianuarie 1990 – Alegerea Consiliului Județean Timiș al Frontului Salvării Naționale
4 februarie 1990 – Constituirea Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan
12 februarie 1990 – Înființarea Societății „Timișoara”
19 februarie 1990 – Constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională din județul Timiș
2 martie 1990 – Începerea, la Casa Tineretului din Timișoara, a procesului de judecarea a demnitarilor civili și militari implicați în reprimarea evenimentelor din decembrie 1989 din Timișoara, denumit și „Lotul I Timișoara”
11 martie 1990 – Citirea Proclamației de la Timișoara de către George Șerban în cadrul unei adunări organizate în Piața Operei. Acest document surprinde idealurile Revoluției Române de la Timișoara din 1989. La punctul 8 al Proclamației se menționa „propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști, candidatura la funcția de președinte al țării.”
9 iulie 1990 – Înființarea Prefecturii Județului Timiș, organism județean numit
26 iulie 1990 – Numirea lui Florentin Cârpanu, primul prefect al județului Timiș
Aprilie 1991 – Delegarea temporară de către Guvernul României a lui Emil Mateescu în funcția de prefect al județului Timiș
Iulie 1991 – Numirea lui Dorel Borza în funcția de prefect al județului Timiș
8 decembrie 1991 – Aprobarea primei Constituții a României postdecembriste prin referendum național
29 martie 1992 – Organizarea alegerilor pentru Consiliul Județean Timiș
9 aprilie 1992 – Constituirea Consiliul Județean Timiș, primul președinte ales a fost Viorel Coifan din partea Partidului Național Liberal – Convenția Democratică. De-a lungul timpului Consiliul Județean Timiș a avut ca președinți pe: 1992-2000 – Viorel Gheorghe Coifan, 2000-2001 – Ilie Sârbu, 2001-2004 – Ioan Dan Șipoș, 2004-2012 – Constantin Ostaficiuc, 2012-2016 – Titu Bojin, 2016-2017 – Sorin Mihai Grindeanu, 2017-2020 – Călin-Ionel Dobra, 2020-2024 – Alin-Adrian Nica, 2024-prezent – Alfred-Robert Simonis
1994 – Ridicarea la rang de oraș a localității Făget
16 septembrie 1996 – Semnarea, în sala de ședință a Palatului Administrativ din Timișoara, a Tratatului româno-ungar
25 aprilie 1997 – Prima vizită a Regelui Mihai I și a Reginei Ana la Timișoara
21 noiembrie 1997 – Semnarea Protocolului de cooperare regională Dunăre-Mureș-Tisa (DKMT), din care făceau parte județe din România (Timiș, Arad și Caraș-Severin) și Ungaria, precum și Provincia Autonomă Voivodina din Republica Federală Iugoslavia
2000 – Înființarea Muzeului Satului Bănăţean
20 octombrie 2000 – Inaugurarea punctului de trecere a frontierei Cenad – Kiszombor
30 mai 2002 – Aprobarea stemei Județului Timiș
Aprilie 2004 – Declararea ca orașe a unor comune din județul Timiș: Ciacova, Gătaia și Recaș
2006 – Secția de Etnografie a Muzeului Banatului a devenit parte a Muzeului Satului Bănățean
2006 – Înființarea Muzeului de Artă Timișoara din Secția de Artă a Muzeului Banatului
2016 – Proclamarea, prin Hotărârea Consiliului Județean Timiș nr. 41/25.02.2016, a zilei de 28 iulie ca „Ziua Județului Timiș”
Septembrie 2016 – Timișoara, reședința județului Timiș, a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii, titlu pe care trebuia să îl dețină în anul 2021, dar a fost amânat pentru anul 2023.
27 noiembrie 2019 – Aprobarea Steagului județului Timiș

Referințe bibliografice
Dudaș Vasile (coord.); Hațegan Ioan; Berghian Sorin; Gomboș C. Constantin; Cernicova Mariana, Din Cronologia Județului Timiș, Editura Orizonturi Universitare, Ediția a 2-a, Timișoara, 2006.
Munteanu Ioan; Munteanu Rodica, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, Timișoara, 1998.
Munteanu Ioan; Munteanu Rodica, Timișoara. Monografie, Editura Mirton, Timișoara, 2002.
Societatea Timișoara, Mihalcea Florian (coord.), Proclamaţia de la Timișoara – 11 martie 1990, Editura Mirton, Timișoara, 1994.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support