În 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române, primul pas către statul național unitar român

Din ziua Unirii Moldovei cu Ţara Românească, Mica Unire, fără de care nici Marea Unire din 1918 nu s-ar fi realizat, statul român a intrat în perioada sa modernă, prin reformele începute sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, și a făcut primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Prin Unirea Moldovei cu Tara Românească s-a format un stat unitar care a adoptat numele de România, cu capitala la București, cu o singură Adunare și un singur Guvern. Era primul pas pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliției Române. Alegerea acestei date este legată de simbolul creștin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliției Române. În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu (șeful poliției din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

Sărbătorită în fiecare an la 3 aprilie, Ziua Jandarmeriei Române marchează data la care, în anul 1850, domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), a aprobat hotărârea Divanului Obştesc, semnând actul de înființare a jandarmeriei: “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.

Ziua Veteranilor de Război a fost instituită în onoarea tuturor militarilor români care au luptat şi şi-au dat viața, pe timpul celor două conflagrații mondiale, pentru apărarea independenței, suveranității şi integrității teritoriale a României.

În semn de recunoștință pentru eroii Patriei care au căzut în Primul Război Mondial, autoritățile statului român au hotărât, prin Decretul-lege nr. 1.693, din 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare națională și să fie celebrată, cu mare fast religios, școlar, militar și național, în Ziua Înălțării Domnului. Pierderile de vieții omenești din anii primei conflagrații mondiale, nemaiîntâlnită până atunci, au fost enorme. România a pierdut aproximativ 800 000 de militari şi civili. De aceea, pentru supraviețuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de națiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele țări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriul statelor respectiv, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Batalionul 183 Artilerie Mixtă „General Ion Dragalina” sărbătorește împlinirea a 100 de ani de la înființarea Regimentului 42 Obuziere, unul dintre primele regimente înființate în Transilvania și Banat după Marea Unire de la 1918. Batalionul 183 Artilerie Mixtă „General Ion Dragalina” este continuator al tradițiilor de luptă ale Regimentului 42 Obuziere, înființat în data de 1 mai 1919 în Garnizoana provizorie Hălchiu, din județul Brașov, sub comanda maiorului Gheorghe Radovan, care, în luna octombrie 1919, a fost dislocat în Garnizoana Lugoj, într-o fostă cazarmă a unui regiment de artilerie austro-ungar.

În data de 31 mai 1864, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a fost adoptată „Legea asupra poziției ofițerilor”, primul act normativ care dă identitate, valoare şi sens corpului cadrelor militare în rezervă. În memoria acestui eveniment şi în semn de respect pentru cei care au făcut din militărie profesia lor de o viață, Guvernul României, prin H.G. nr.464/2010, a instituit „ Ziua Rezervistului militar”, care se aniversează, în fiecare an, în ultima zi din luna mai.

Deportările în Bărăgan au fost o acțiune întreprinsă în anii 1950 de regimul comunist din România, care a început prin relocarea forțată în Câmpia Bărăganului a populației dintr-o rază de aproximativ 25 km de granița cu Iugoslavia, din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, în urma conflictului izbucnit între URSS şi Iugoslavia și, odată efectuat acest „transfer de amploare de dislocare”, a continuat prin condamnarea la muncă silnică a cetățenilor socotiți de regim ca fiind „nesiguri” sau „dușmani”. În 1956 deportații din primul val au fost autorizați să se întoarcă pe meleagurile lor natale, dar nu și-au mai putut recăpăta casele.

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben şi albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect. Astfel, ziua de 26 iuniea fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.

În anul 2016, consilierii judeţeni au ales ca ziua Timişului să fie sărbătorită în ziua de 28 iulie, ziua când a fost instaurată administrația românească, în județul Timiș-Torontal.

Administraţia românească în judeţul Timiş a fost instaurată pe data de 28 iulie 1919, după plecarea armatei de ocupaţie şi înainte de intrarea armatei române. Practic, în 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma a fost instalat în funcţia de prefect, preluând administraţia în numele statului român în judeţul Timiş, Timişoara şi în zona din fostul comitat Torontal, care a revenit României prin hotărârile Conferinţei de Pace de la Paris.

În fiecare an, la data de 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu, muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.

„Deşteaptă-te, române!” a fost de la acel moment cântecul care i-a însoţit pe români pe parcursul celor mai dificile momente ale istoriei: războiul de independenţă din 1877 şi cele două războaie mondiale.

Începând cu anul 1999, pe data de 3 august se sărbătorește Ziua Timișoarei. Ea semnifică intrarea, pe 3 august 1919, a unui batalion al Armatei Române în oraș. Pe 3 august 1919, un batalion al Armatei Române condus de colonelul Virgil Economu intra în Timișoara și consfințea astfel întregirea României cu o mare parte a Banatului.

Ziua Pompierilor din România este o sărbătoare anuală care comemorează în fiecare zi de 13 septembrie Bătălia din Dealul Spirii, care a avut loc în 1848 la București între compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu și un corp de armată al Imperiului Otoman.

Ziua Armatei Române este ziua când în România se sărbătorește Armata Română, care la data de 25 octombrie 1944 a eliberat de sub ocupația horthystă Transilvania de Nord, în urma Bătăliei de la Carei.

Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei – intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11.00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Ziua este marcată şi în semn de recunoștință pentru sacrificiul militarilor care au participat la misiuni în afara teritoriului statului român. Semnificaţia acestei zile pentru Armata României este legată şi de faptul că, pe data de 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afganistan

În anul 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată drept zi națională. Această zi marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Ziua minorităților naționale din România este sărbătorită la 18 decembrie, dată la care, în anul 1992, a fost adoptată, prin Rezoluție a Adunării Generale a ONU, Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice. În fiecare an, cu prilejul acestei zile, sunt organizate acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică, cu sprijinul Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale și al Ministerului Culturii, împreună cu autoritățile administrației publice.