Turism
Județul Timiș
Județul Timiș se prezintă astăzi ca fiind dinamic, multicultural, modern și inovativ, păstrând vie memoria timpurilor trecute, prin intermediul unui bogat patrimoniu istoric, arhitectural și cultural.
Cel mai întins județ al țării, Timișul este situat, din punct de vedere geografic, la granița vestică a României, la frontiera cu Ungaria și Serbia, iar în context istoric, la granița dintre două civilizații – cea orientală și cea occidentală.
Varietatea formelor de relief, prezența apelor minerale și termale, a fondului cinegetic și piscicol bogat, a rezervațiilor naturale, la care se adaugă moștenirea etnică și culturală, oferă județului Timiș un potențial turistic ridicat.
Atracțiile turistice ale județului fac plăcută călătoria celor ce-l străbat, satisfăcând notivații diverse și asigurând practicarea diferitelor tipuri de turism (cultural-istoric, balnear, de recreere, sportiv).
Timișoara, capitală a Banatului istoric și Capitală Europeană a Culturii în 2023, este reședință de județ și principala atracție turistică a acestuia. Este cunoscută ca oraș al florilor și al parcurilor, dar și al multor premiere tehnologice, al dezvoltării economice, multiculturalității și toleranței. Este primul oraș din România liber de comunism.
Moștenirea arhitectonică și diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale orașului, supranumit Mica Vienă. O parte din atracțiile orașului o reprezintă clădirile în stil baroc, precum Bastionul Maria Theresia, Domul Catolic, Palatul Baroc sau clădirile de început de secol XX, construite în „stilul anilor 1900”, în special Art Nouveau sau Secession, pe care le întâlnim în ansamblurile urbane ale cartierelor istorice Cetate, Iosefin și Fabric. O plimbare prin marile piețe ale orașului Piața Victoriei, Piața Libertății sau Piața Unirii, și pe aleile sau prin parcurile de pe malul canalului Bega vă dezvăluie în linii mari farmecul Timișoarei și a locuitorilor săi. Mai multe despre trecutul Timișoarei și al Banatului puteți descoperi vizitând Muzeul Național al Banatului, Muzeul Satului Bănățean sau Muzeul de Artă cu lucrări de artă românească și europeană. Istoria recentă a orașului ne este prezentată la Memorialul Revoluției din 1989, printr-o serie de poze, și filme realizate în timpul revoluției. Imaginea unui oraș cosmopolit și plin de diversitate este dată și de existența a trei teatre de stat, ce oferă spectacole în limbile română, germană și maghiară. Cele trei instituții împart aceeași clădire-simbol cu Opera Română.
Lugoj, al doilea oraș ca mărime din județ, este un important centru cultural și renumit centru muzical. Acesta a cunoscut o importantă dezvoltare economică și culturală în perioada 1881 – 1925 când a fost reședința Comitatului Caraș-Severin, iar în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România, a fost reședința județului Severin, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, acestea oferindu-i aspectul și caracterul de astăzi.
Pentru a merge pe urmele etniilor din Banat, vă invităm într-un periplu al satelor și orașelor din județ. Spre vest, întâlnim orașele Jimbolia și Sânnicolau Mare, care împreună cu satele din jur: Șandra, Lovrin, Lenauheim etc. au fost importante așezări ale coloniștilor veniți din landurile germane ale Imperiului Habsburgic, ce se îmbarcau pe Dunăre în orașul Ulm din regiunea Suebiei, de unde și denumirea de șvabi. Aceștia și-au lăsat amprenta identității lor prin arhitectura caselor, a culturii și tradițiilor populare. La Jimbolia, aveți ocazia să cunoașteți în imagini modul de viață al șvabilor, prin picturile create de artistul Stefan Jager, într-un muzeu dedicat acestuia. În localitatea Lenauheim în casa în care s-a născut poetul german Nikolaus Lenau, a fost creat un muzeu ce prezintă mobilier și obiecte casnice, unelte agricole confecționate din lemn, port tradițional șvăbesc, cărți și manuscrise care aparțin poetului.
La vest de Sânnicolau Mare este localitatea Dudeștii Vechi, un sat de bulgari din județ, veniți din orașul Nicopol, Bulgaria pe la jumătatea secolului XVIII. Muzeul din localitate dedicat minorității bulgare din România prezintă o gamă variată de obiecte specifice acestei etnii.
Partea nordică a județului este dominată de colinele ce se desprind din Dealurile Lipovei, unde întâlnim sate pitorești precum Altringen, Buzad, Charltottenburg, care în perioada stăpânirii habsburgice, au fost colonizate cu germani. O atenție deosebită o are astăzi satul Charlottenburg, prin forma sa circulară, fiind în întregime declarat monument istoric. Tot aici, aveți ocazia să vizitați Muzeul Cinegetic Șarlota, în trecut zona fiind un renumit fond de vânătoare și habitat al cerbului lopătar.
Bucuria și simplitatea naturii, poate fi descoperită în județul Timiș printr-o varietate de activități de recreere și agrement. Plimbările cu bicicleta sunt un mod ideal de recreere și explorare a orașului Timișoara sau a obiectivelor turistice din Timiș. În oraș sunt amenajate piste pentru bicicliști, trasee prin Pădurea Verde, sau de-a lungul canalului Bega, ce continuă în afara orașului până la granița cu Serbia, pe o lungime de 37 km. O modalitate plăcută pentru a descoperi frumusețile pustei, sunt traseele de cicloturism ce vă poartă spre rezervații naturale și pe malurile râului Timiș, prin păduri și pe la importante obiective turistice din județ. Puteți urma trasee ce vă duc la Rezervația Ornitologică Mlaștinile Satchinez, aflată la o distanță de 30 km de Timișoara sau către Parcul Dendrologic Bazoș, iar traseul din sudul județului, prin lunca Timișului spre Pădurea Macedonia, vă oferă ocazia să descoperiți obiective precum Mănăstirea Timișeni Șag, punct muzeal Sanctuarul Neolitic de la Parța, Mănăstirea Cebza și biserica de lemn a mănăstirii, trecând și prin sate cu populație de etnie sârbă.
Iubitorii sporturilor pe apă pot admira frumuseți naturale vâslind în canoe pe Bega sălbatică, râul Timiș, Mureș sau Lacul Surduc.
Zona Făgetului – țara pădurilor de fag și al bisericilor de lemn, este dominată de masivul Poiana Ruscă și cunoscută pentru păstrarea și transmiterea civilizației materiale si spirituale românești. Este ideală pentru parcurgerea cu bicicleta sau la pas, a unor trasee ușoare între sătucele pitorești și izolate (multe cu minunate biserici din lemn) precum Poieni, Crivina de Sus, Românești – sat cunoscut pentru peștera ce are o acustică deosebită, aici organizându-se anual un concert susținut de artiști ai Filarmonicii Banat, dar și pe imensele văi împădurite sau pe platourile carstice, parțial acoperite de pășuni, ce oferă priveliști deosebite asupra zonei montane centrale. Pentru o priveliște spectaculoasă, merită să urcați și pe șoseaua șerpuită și săpată în munte – Transluncani. Relieful montan blând, este potrivit și pentru drumeție, urcușurile nefiind dificile; multe poteci, unele marcate – leagă satele de la poalele munților de vărfurile principale din zona montană – Padeșul și Rusca, ambele depășind 1300 m altitudine. Vârful Padeș se află în apropierea localității Nădrag și este unul dintre cele mai frumoase puncte ale traseelor turistice din zonă. Din Nădrag, puteți alege să vizitați casacada Cornet și cetatea Jdioara sau să mergeți pe traseele ce asigură accesul spre Cabana Căprioru și de acolo în continuare, în localități învecinate precum Gladna, Zolt și Fârdea – unde se află lacul Surduc, acesta fiind refugiul perfect pentru cei care iubesc apa și plaja, iar plimbările cu catamaranul completează oferta de agrement a zonei.
Pe lângă bogăția naturală a acestei regiuni, mai sunt și alte argumente care ne invită să o descoperim. Aceasta deține un neprețuit tezaur de veche civilizație românească – prin elementele de arhitectură populară sau prin obiceiuri și meșteșuguri care conferă identitate locului, precum olăritul (Vatra de olari din Jupânești). În localitatea Traian Vuia, printr-o o vizită la Muzeul Traian Vuia, avem ocazia să vedem macheta aeroplanului Vuia I, primul aparat de zbor din lume care a reușit să se desprindă de sol cu ajutorul unor mijloace mecanice aflate la bord, și să aflăm aspecte din viața unui pionier al aviației.
Pentru cei care vor să se relaxeze într-un mediu sănătos, să beneficieze de proprietățile curative ale apelor termale și minerale, au la dispoziție ștrandurile din Jimbolia, Deta, Lovrin, Timișoara și stațiunile Calacea și Buziaș
Buziaș, stațiune de interes național, așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Amenajarea primelor izvoare s-a făcut în prima jumătate a secolului XVIII, iar în scurt timp, în anul 1839, a fost declarată stațiune balneară, iar în anul 1911 a fost declarată oficial stațiune balneoclimaterică. Procedurile cu factorii terapeutici naturali pe care se pune accent la Buziaș sunt: apa minerală carbogazoasă, folosită în cura externă sub formă de băi cu apă minerală încălzită și în cura internă de la buvetele din parc; mofetele prin emanații de CO2 benefice pentru circulația periferică, și aeroionizarea, concentrația aerului fiind similară unei altitudini de 1000 m, deși stațiunea este situată la o altitudine de 128 m, bioclimatul fiind propice pentru tratament și odihnă. Printre beneficiile tratamentului de la Buziaș se pot aminti: vasodilatația, scăderea ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale, amelioraraea irigației miocardului, și poate fi utilizat în scop profilactic pentru bolile cardiovasculare.
Mii de hectare de terenuri din județul Timiș sunt cultivate cu viță de vie, iar o parte dintre vinurile produse aici sunt apreciate de degustători din toată lumea. La doar 25 de kilometri de Timișoara se află podgoriile Recașului, cele mai renumite din întreg județul, unde se spune că vița de vie era cultivată de pe vremea romanilor. Un alt centru viticol al județului Timiș este cel aflat pe dealurile Silagiu, din vecinătatea orașului Buziaș. Cramele de aici vă așteaptă să descoperiți tradiția viticolă și savoarea vinurilor produse.
