Prezentarea județului
Judeţul Timiş deţine 3,65% din teritoriul României cu o suprafaţă totală de 8 696 ,7 km ², ocupând ca întindere locul I pe ţară.
Se învecinează la Vest cu județul Csongrad – Ungaria și la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia, legătura între cele două județe fiind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moravița și Jimbolia. Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est și Caraș-Severin la Sud-Est. Punctele extreme ale judeţului sunt cuprinse între coordonatele 20°16′ (Beba Veche) și 22°33′ (Poieni) longitudine estică, 45°11′ (Lăţunaş) şi 46°11′ (Cenad) latitudine nordică.
Istoric, continuitatea vieții pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, județul Timiș aparținând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II – III d.Ch.). Regiunea istorică Banat, din care face parte și județul Timiș, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un Voievodat Românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuală Cenad). Doua secole mai târziu, este consemnată existența cetății “Castrum Timissiensis” – Timișoara. După Primul Război Mondial și unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioadă prosperă în care se înființează primele instituții de învățământ superior și crește numărul instituțiilor culturale. Această evoluție pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al Doilea Război Mondial. Județul Timiș este reînființat în anul 1968, în structura și pe teritoriul pe care-l ocupă și în prezent.
Istoria contemporană este semnată de Timișoara în decembrie 1989 când timișorenii, nemaisuportând opresiunile și privațiunile regimului comunist au aprins scânteia revoluției din România. Timișoara devine astfel un simbol al curajului și sacrificiului uman primind titulatura de „oraș martir al României ”.
Reședința județului, municipiul Timișoara, supranumit și “orașul rozelor”, este și cel mai important oraș al Regiunii Vest a României. Acesta este așezat pe cursul râului Bega și este recunoscut ca fiind un oraș cosmopolit. Simbol al democrației, solidarității, toleranței și spiritului de inițiativă, Timișoara este un oraș vestic nu numai prin așezare, ci și prin mentalitatea de vocație occidentală a locuitorilor săi, care se mândresc cu tradiția culturală și performanțele economice.
Lugojul, cel de-al doilea municipiu al județului, este așezat pe cursul râului Timiș, la intersecția a două importante drumuri comerciale, fiind cel de-al doilea centru urban (cca 46.409 locuitori în anul de referință 2020) și punct de importanță economică a județului Timiș. Valorile culturale și renumitele concerte de muzică corală, secondate de atracțiile turistice, l-au făcut cunoscut în trecut ca și “capitala culturii bănățene”.
Alte opt orașe de mai mică mărime, Sânnicolau Mare și Jimbolia la vestul județului, orașul stațiune turistică Buziaș situat la numai 30 km de Timișoara, Deta, Gătaia și Ciacova la sud, Recaș vestit pentru cramele sale și Făget la est, completează echilibrat structura urbană a județului. Alături de acestea diferență de până la cca 756.218 de locuitori ai județului trăiesc în mediu rural în cele 89 de comune și 313 de sate care completează structura administrativ teritorială a acestuia.
Populația județului este de 756. 380 locuitori cu o densitate medie de 86.1loc/ km, Timișul fiind considerat, pe bună dreptate, un judet multietnic, în care conviețuiesc în armonie români, maghiari, germani, sârbi, și alte minorități. Distribuția populației pe mediile rural și urban este de circa 446.545 de locuitori în mediul urban, restul de 309.673 fiind localizați în mediul rural.
STEMA
Stema județului Timiș se compune dintr-un scut tăiat, în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit. Leul ține o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint. În colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stânga sus, o lună din argint în creștere. În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.
Leul cu braț înarmat, caracteristic Banatului Timișan, simbolizează apărătorii ținutului și ai creștinătății împotriva armatelor otomane; leul poartă sabia victorioasă a lui Pavel Chinezu, comite de Timiș.
Zidul din aur simbolizează cetatea Timișoarei.
Soarele din aur simbolizează, prin poziția sa, țelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut.
Luna din argint reprezintă perechea soarelui.
Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timiș, cel care dă numele județului.
Albul ales pentru steag semnifică puritate şi pace.
H.G. nr.1129/14.102021 prinvind aprobarea medelului de steag al județului Timiș
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
Instituţiile autorităţii publice sunt reprezentate în Timiş astfel:
Consiliul Judeţean Timiş – Consiliul Judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean Timiş adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului, administrează domeniul public și domeniul privat, hotărăşte înfiinţarea de instituţii publice şi de servicii publice de interes judeţean, aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes judeţean.
Prefectura judeţului Timiş – conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi oferă prin intermediul funcţionarilor din subordine şi agenţiilor sale servicii suport privind: integrarea europeana, fond funciar, managementul integrat al frontierelor, monitorizarea serviciilor publice deconcentrate, dezvoltare economica.
Primăria municipiului Timişoara – oferă prin intermediul funcţionarilor din subordine şi agenţiilor sale, servicii şi suport specifice: fond funciar, taxe şi impozite, centru comunitar şi asistenţa socială, administrare spaţii, terenuri, Poliţia Comunitară, planificare urbană, transport şi reţele publice, ecologie urbana.
Județul Timiș, județ al PREMIERELOR din România:
• 1718 – Atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România;
• 1718 – Deschiderea primei şcoli elementare din Cetate, prima din România;
• 1857 – Introducerea iluminatului public cu gaz aerian în Timişoara (primul oraş din România iluminat în acest mod) – ce a funcţionat iniţial cu 200 de lămpi;
• 1857 -Timişoara este conectată la reţeaua europeană de căi ferate – prin Szeged, făcându-se legătura între Timişoara-Budapesta-Viena;
• 1869 – Introducerea tramvaiului tras de cai (linia avea o lungime de peste 6 km);
• 1869 – Pe canalul Bega se fac primele curse de pasageri; Timişoara este primul oraş din România ce utilizează acest mijloc de transport în comun;
• 1881 – La Timişoara se instalează reţeaua telefonică publică;
• 1884 – Introducerea iluminatului public stradal cu energie electrică (12 noiembrie) – 731 lămpi, în acest scop se pune în funcţiune uzina electrică și Timişoara devine primul oraş european iluminat electric;
• 1886 – Prima staţie de salvare din România şi Ungaria;
• 1895 – Prima stradă asfaltată din România;
• 1899 – Introducerea tramvaiului electric în Timişoara;
• 1938 – Prima maşină de sudat cale ferată din lume, „Taurus”, realizată la Timişoara de inginerul Corneliu Micloşi;
• 1969 – La Timişoara se realizează primul calculator electronic din România, Mecipt 1, la facultatea de Electrotehnică;
• 1989 -Timişoara e primul oraş liber de comunism din România;
• 1996 – Naşterea primului copil conceput în vitro în România şi crearea primului copil prin embriotransfer la mamă purtătoare;
• 2001 – Prima operaţie pe inimă cu laser din România;
• 2002 – Introducerea în premieră naţională a sistemului de plată a taxelor şi impozitelor prin internet;
• 2003 – Amenajarea primului parc de sculptură din România;
• 2003 – Primul transplant de celule stem hematopoietice, în vederea regenerarea muşchiului cardiac la un pacient cu infarct miocardic întins prima din Europa de Est;
Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m în Lunca Timișului și ajung la 1.384 m în vârful Padeș din Munții Poiana Ruscă.
Câmpia de Vest, aparținând Bazinului Panonic, ocupă aproximativ 6.700 km², reprezentând 77,2% din suprafața județului.
Dealurile de Vest, de orogeneză hercinică, cu înălțimi cuprinse între 300 și 600 m, ocupă aproximativ 1.650 km² respectiv 19,01% din suprafață.
Munții Poiana Ruscă, aparținând grupei Carpaților Occidentali acoperă o suprafață de cca. 350 km², respectiv 3,50% din suprafața totală a județului.
Înălţimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 -1300 m), culminând cu vârful Padeşul (1380 m).
Climatul este unul temperat-continental, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită faptului că Banatul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest.
Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea dealurilor Lipovei.Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la Teremia Mare și în anul 2000 la Timișoara, iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la Lugoj.
Județul Timiș are o rețea hidrografică codificată de 3.104 km.
Rețeaua hidrografică a județului Timiș este compusă din două bazine hidrografice: Bega–Timiș–Caraș și Mureș. Cele mai importante râuri din acest județ se consideră a fi: Bega, Bega Veche, Timiș, Bârzava, Moravița, Nădrag din bazinul hidrografic Bega–Timiș–Caraș și Aranca din bazinul hidrografic Mureș.
Cel mai mare lac atât din județ cât și din vestul României este Lacul Surduc (530 ha).
În județ sunt și două lacuri cu apă geotermală (25°C) și minerală la Românești lângă peșteră, cu o suprafață de 100 m² și vulcanul noroios de la Forgaci, în valea Magheruș, de 85 m².
ECONOMIA și INDUSTRIA
Județul Timiș avea în primul trimestru al anului 2022, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, un Produs Intern Brut pe cap de locuitor în valoare de 17.699 euro, o rată anuală de creștere de 5-10%. La nivel național, acesta se clasează pe a treia poziție din punct de vedere al PIB-ului estimănd cf. CNSP, să ajungă la 62,2 miliarde lei/ peste 12milioane euro, având o economie dezvoltată și printre cele mai ridicate rate antreprenoriale din țară.
Timișul se remarcă ca fiind cel de-al doilea pol de business la nivel național, după București-Ilfov, cu un număr de 105.859 agenți economici , care generează o cifră de afaceri de aproximativ 81,7 de miliarde de lei, reprezentând 4,24 % din cifra de afaceri de a tuturor companiilor din România. Cu un număr de 261,409 angajati care reprezintă 4,73% din totalul de angajati din Romaniei, Timișul generează un profit de 7,4 miliarde lei, reprezentând 4,03% din profitul net realizat în Romania.
COMERȚUL INTERNAȚIONAL
Exportul Județului Timiș în primele 4 luni ale anului 2022 s-a situat la aproximativ la 2.63 mld.euro fiind printre puținele județe din țară cu balanță comercială pozitivă. Județul Timiș este totodată și cel mai mare importator de bunuri de consum, după București și se află într-o permanentă dezvoltare teritorială. Acesta prezintă un imens potențial de dezvoltare economică datorită amplasării la frontiera de vest.
Fiind orientat spre cercetare, județul Timiș a reușit să atragă companii care au dezvoltat capacitatea de cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor avansate, cum ar fi Inteligența artificială, robotica și telecomunicațiile.
Consiliul Județean Timiș alături de mediul de afaceri prin CSCE
CJ Timiș a înființat Consiliul de Strategie și Consiliere Economică , mecanism consultativ, în vederea formării unor opinii, fundamentarea și elaborarea unor strategii coordonate pentru o dezvoltare economică inteligentă și sustenabilă a județului, atragerea de noi investitori, dezvoltarea antreprenoriatului și susținerii acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra locuitorilor județului Timiș. Prin CSCE se urmărește crearea unei baze coerente de comunicare între decidenții publici, mediul de afaceri și mediul academic. De asemenea, proiectele specifice Pactului Verde European, Fondului pentru Tranziție Justă, NextGenerationEU sau diverselor programe operaționale vor putea găsi o colaborare articulată la nivelul principalilor stakeholderi (părți interesate) de la nivel județean. Astfel, părțile decid crearea și dezvoltarea cadrului partenerial care să stea la baza unei cooperări durabile și eficiente la nivelul Județului Timiș pe multiple planuri de interes.
Totodată, CSCE își propune implicarea stakeholder-ilor (părților interesate) în strategia de dezvoltare economică și socială a județului și implicarea pe domeniile de activitate specifice, și, de asemenea, în fundamentarea unor strategii sectoriale la nivelul județului.
Consiliul de Strategie și Consiliere Economică este structurat pe grupuri de lucru din domeniile reprezentative ale județului Timiș :
Industrie și Cercetare – Dezvoltare, IT&C, HoReCa și Turism, Antreprenoriat, IMM și Start -UP-uri, Cultură, Energie și Mediu, Mediu Asociativ și ONG, Educație, Sănătate, Fonduri Europene, Infrastructură și Construcții, Agricultură și industrie alimentară, Muncă, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș, Clubul de afaceri româno-german, Camera de Comerț Italiană pentru România, Clubul Economic Nord-american, Clubul oamenilor de afaceri româno- francezi.
Mediul de afaceri este multicultural, având o deschidere spre cultura antreprenorială occidentală, aspect confirmat de prezența a numeroși investitori străini. Atractivitatea județului este dată și de următoarele atuuri, considerate elemente de diferențiere:
• cea mai mare valoare adăugată brută obținută din agricultură;
• lider la nivel național în cultura cerealelor, viticultură și în producția de carne de porc;
• al doilea cel mai mare număr de angajați din sectorul industrial;
• cel mai mare nivel de specializare al forței de muncă din UE în industria auto, cu salarii competitive,
peste media europeană;
• al doilea cel mai mare stoc al investițiilor străine directe din țară;
• al doilea cel mai atractiv climat de business din perspectiva densității firmelor cu capital străin;
• lider la nivel național din perspectiva numărului de angajați în industriile și serviciile high-tech;
• al doilea cel mai mare nivel salarial din IT&C;
• cea mai bine remunerată activitate de telecomunicații de la nivel național;
• cea mai mare creștere a absolvenților STEM ((știință,
tehnologie, inginerie și matematică) de la nivel național;
• a doua cea mai redusă rată a șomajului, deși județul este unul dintre cele mai populate;
• cea mai mare valoare a exporturilor/capita, fiind unul dintre puținele județe care înregistrează
excedent comercial etc.
La sfârșitul lunii decembrie 2021, în județul Timiș, se înregistrau credite în valoare de 11,5 mld.lei (dec 2020-9, 9) dintre care 11,3 mld.lei (dec 2020 – 9,7) credite curente, 3 mld.lei (dec 2020 – 3 mld.lei) din suma totală corespunde societăților nefinanciare, iar 8 mld.lei (dec 2020-6,8 mld.lei) sectorului gospodăriilor.
Referitor la depozitele la termen şi depozitele rambursabile (după notificare, în lei), în județul Timiș se înregistrau în decembrie 2021 –2,1 mld. lei iar în decembrie 2020 – 3,2 mld.lei.
La nivelul județului Timiș funcționează unități ale unor bănci comerciale precum:
BCR, RAIFFEISEN BANK, BT, BRD, CEC Bank, OTP
Bank, UNICREDIT Bank, BANCA ROMÂNEASCĂ, ALPHA BANK, BANCA
COMERCIALĂ FEROVIARĂ, CITIbank, CREDIT EUROPE Bank, FIRST Bank, GARANTI Bank, ING Bank, INTESA SANPAOLO Bank, VISTA Bank
Companiile cu cei mai mulți angajați sunt în general cele care realizează intermedieri financiare. La nivel județean, compania cu cei mai mulți angajați (cu excepția băncilor) desfășoară activități de creditare – Vitas Instituție Financiară Nebancară, cu 51 de contracte active.
Principalele domenii de activitate și cifra de afaceri generată la finele anului 2021 la nivelul județului Timiș conform Top Firme sunt :
1 . Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, bauturi și tutun –CA 10,4 Miliarde lei
2. Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule – CA 4,8 Miliarde lei
3. Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule – CA 4,1 Miliarde lei
4. Fabricarea anvelopelor și a camerelor de aer, reșaparea și refacerea anvelopelor – CA 3,2 Miliarde lei
5 .Transporturi rutiere de mărfuri – CA 2,8 Miliarde lei
6. Lucrari de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – CA 2,2 Miliarde lei
7. Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producatoare de semințe oleaginoase – CA 2,1 Miliarde lei
8. Productia si conservarea carnii – 1,5 Miliarde lei
9. Fabricarea subansamblurilor electronice (module) – CA 1,5 Miliarde lei
10. Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat –CA 1,5 Miliarde lei
Forța de muncă în județul Timiș este stimulată de un venit mediu brut de 7.007 lei , cf INS în luna septembrie 2022.
Cele mai bine plătite domenii sunt :
Agricultură, Silvicultură și Pescuit 5.981 lei
Industrie și Construcții 6.877 lei
Serviciile 7.137lei
Conform Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă rata șomajului în Timiș în luna septembrie 2022 este de 0,9%
La nivelul județului Timiș în anul 2020 funcționau :
15 spitale propietate publică ;
6 spitale propietate privată;
16 farmacii propietate publică;
278 farmacii propietate privată.
Mediul profesional este susținut de un centru educațional bine dezvoltat care acoperă toate domeniile ocupaționale – IT&C, mecanică, științe economice, agronomie, medicină – generând astfel o forță de muncă înalt calificată.
INDUSTRIA
Județului Timiș este puternică și diversificată, datorată ratei ridicate a investițiilor Greenfield și Brownfield, localizării vestice a județului, înaltei calificări a forței de muncă precum și tradiției antreprenoriale.
Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului și construcțiie.
Infrastructura și serviciile-suport pentru afaceri din județul Timiș sunt evidențiate prin intermediul parcurilor industriale, a spațiilor de coworking orientate către sprijinirea startup-urilor tech , precum și prin intermediul celor hub-urilor județene.
Județul Timiș deține platforme tehnologice și industriale
PITT– Parcul Tehnologic şi Industrial Timișoara
Parcul Industrial Freidorf
Zona Industrială Lugoj
Zona Industrială Săcălaz
Județul Timiș deține și o serie de HUB-uri
GOOGLE HUB
NOKIA GARAGE
HUB 700
AGRICULTURA , HORTICULTURA și SILVICULTURA
Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă, cât și cea arabilă. Județul Timiș are o suprafață agricolă de 693.034 ha, dintre care suprafață arabilă 530.808 ha, plantații pomicole 8.503 ha, plantații viticole 3.803 ha, pășuni 121.814 ha, fânețe 28.106 ha. Localitatea Gottlob este supranumită ,,Patria lubeniței din Banat” .
În vederea susținerii și promovării produselor și tradițiilor locale, în anul 2013 s-a înregistrat, prin sprijinul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timiș și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării, marca „Made in Banat”.
Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată viticultura.
CULTURA
județului Timiș
Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii în anul 2023
În anul 2016 orașul a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021, iar pe fondul pandemiei evenimentul a fost mutat în anul 2023, astfel Timișoara dorește să devină un oraș în care excelența culturală le conferă încredere de sine cetățenilor săi și puterea de a provoca schimbări prin participare și implicare.
Printre ansamblurile mânăstireşti se remarcă 25 biserici din lemn vechi de peste 300 de ani la Pietroasa, Povargina, Dragomireşti, Poieni, Margina, Curtea, Lucareţ, Hezeriş, Româneşti .
În Timişoara se găseşte Catedrala Orodoxă, Catedrala Ortodoxă Sârbă (1744-1748), Sinagoga din cetate (1862-1865) şi Catedrala Romano Catolică- Timișoara.
Monumente şi ansambluri arhitecturale care se găsesc atât în Timişoara – ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa prinţului Eugeniu de Savoya (1717), Claustrul Mănăstirii Franciscanilor, Cazinoul Militar, Palatul Baroc, Bastionul Cetăţii, (construit între 1730-1733), Primăria Veche (construita în stil baroc între 1731-1734); ruinele fortăreţei feudale-Margina (sec. XVII); Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; ruinele cetăţii Morisena- Cenad (sec. X); la Ciacova se poate admira „Cula Ciacovei” care are cinci secole de existenţă.
Viața spirituală din comunitatea județului Timiș este foarte intensă, tradițiile și evenimentele culturale fiind de mare importanță.
Judeţul Timiş este bine reprezentat în ceea ce priveşte etnografia şi arta meşteşugăreasca.
La Timişoara existând un muzeu al satului unde au loc Festivaluri de muzică populară, în acelaşi domeniu se remarcă şi localităţile Giarmata, Sânnicolau Mare, Jupâneşti, Făget, Dumbrava.
Beneficiind de la natură de o acustică deosebită, Peștera Romanești a fost pentru prima dată gazda unui concert în anul 1984. Succesul de care s-a bucurat acest prim concert a făcut ca evenimentul să se repete, devenind treptat un obicei bine cunoscut ca în fiecare an să fie cel puțin un concert în Peștera Românești. Pe scena improvizată din peșteră, au concertat nume sonore din arealul muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice.
Personalități importante care s-au afirmat pe plan național și internațional, își au originea pe meleaguri timișene dintre care amintim:
Traian Vuia (1872-1950), inventator, pionier al aviației mondiale. Este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul. A brevetat și a construit diverse aparate, spre exemplu un generator de abur în 1925, două elicoptere în 1918 și 1922. Este ales membru de onoare al Academiei Române la 27 mai 1946.
Eftimie Murgu (1805-1870), jurist și profesor de filozofie, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul revoluției de la 1848. Eftimie Murgu a fost unul dintre cei mai clarvăzători revoluționari democrați pașoptiști români.
Ion Vidu (1863-1931) compozitor și dirijor, maestru al muzicii corale românești, Traian Grozăvescu (1895-1927) tenor născut la Lugoj, Victor Vlad Delamarina (1870-1896) poet și scriitor născut la Satul Mic, Traian Lalescu (1882-1929) academician și matematician, Nikolaus Lenau (1802-1850) important poet romantic austriac, născut la Csatád, azi Lenauheim, comitatul Timiş (în prezent liceul Nikolaus Lenau din Timișoara cu predare în limba germană îi poartă numele), Béla Bartók (1881-1945) născut la Sânnicolau Mare, unul dintre reprezentanții de seamă ai muzicii moderne, precum și Herta Müller, născută în anul 1953 la Nițchidorf, care a fost nominalizată de trei ori la premiul Nobel pentru literatură, iar în anul 2009 a devenit a douăsprezecea femeie care primește acest premiu pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”.
Maestrul Cristian Măcelaru, cel mai titrat dirijor român pe plan internațional, dirijor principal al Orchestrei Radio din Köln și director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, laureat în 2020 cu Premiul „Grammy” , Romanian Chamber Orchestra este un ansamblu dirijat de asemenea de maestrul Măcelaru.